Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și-a prezentat luni seara bilanțul celor doi ani de activitate – un raport a cărui sinteză se întinde pe 85 de pagini.
La final, agasat de întrebările ce i-au fost adresate de jurnaliști, deși atenționase că este doar o declarație de presă, nu o conferință, el le-a amintit celor prezenți că le poate refuza acreditările pentru Ministerul Justiției:
Vă promit următorul lucru: am pe masă solicitările de reacreditare pe 2019. În măsura în care nu dați curs formulelor protocolare pe care le-am stabilit, voi proceda și eu în consecință.
Despre penitenciare
Mare parte din discurs a fost alocată măsurilor luate referitor la penitenciare.
Nu s-a construit niciun penitenciar, dar a încheiat un acord cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru ridicarea a două închisori, în Pantelimon, alături de un centru de sănătate pentru funcționarii din sistem și a unui centru de pregătire și formare.
A mai amintit un proiect de lege elaborat pentru finanțarea activităților din penitenciare, care îi va putea ajuta pe cei închiși să se reintegreze ulterior în societate.
Despre Cartierul Justiției
O mare parte din timp a alocat Cartierului Justiției, subiect pe marginea căruia a făcut o întoarcere în timp până la Nicolae Iorga, cel care ar fi avut primul această idee.
- Proiectul se va întinde pe 10 hectare și se dorește implicarea unor arhitecți francezi, care să creeze un proiect „solemn”, care să preia ceva, dacă se poate, din arhitectura Curții de Apel (Palatul de Justiție din București)
- Stadiul actual al proiectului:
- au fost aprobate niște memorandumuri în Guvern
- este în curs de finalizare finanțarea de către Banaca Mondială
- se lucrează la proiectul pentru exproprieri
- urmează licitarea proiectării și execuția.
Alte realizări din bilanț:
- au fost inițiate două hotărâri de guvern pentru scoaterea la concurs a unor posturide la Institutul pentru Criminologie
- a propus construirea unor arhive moderne și funcționale, la nivelul fiecărei curți de apel
Ce nu a spus ministrul Tudorel Toader
- nimic despre efectele recursului compensatoriu sau OUG prin care anunța că va modifica urgent această reglementare ce a dus la eliberarea înainte de termen a petse 14.000 de deținuți, printre ei figurând și infractori periculoși, inclusiv criminali și violatori, care au recidivat la puțin timp după ce au părăsit penitenciarul
- despre protestul magistraților, cel mai extins de după 1989, provocat de OUG 7, o ordonanță ce aduce noi noutăți controversate, a fost adoptată fără avizul CSM și va fi modificată la numai două săptămâni de la aprobare (ar putea fi discutată pe ordinea de zi a ședinței de marți, 5 martie)
- criticile dure aduse de Comisia de la Veneția și GRECO tuturor intervențiilor legislative majore din mandatul lui Tudprel Toader – atât schimbările aduse legilor Justiției, cât și cele operate pe codurile penale, au fost desființate de cele două organisme ale Consiliului Europei. Proiectele acestor modificări au fost elaborate la Ministerul Justiției și trimise la Parlament, unde au fost modificate, dar pe trendul imprimat de Tudorel Toader.
- cel mai dur raport MCV, care a impus opt noi recomandări, în timp ce pentru Bulgaria se ia în considerare ridicarea Mecanismului
- procesele de la Curtea Europeană de Justiție, intentate de asociații ale magistraților, pentru a cere dezlegarea unor probleme majore din modificările aduse la legile Justiției
- crearea celebrei Secții pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), contestată de magistrați, considerată periculoasă de Comisia de la Veneția și atacată la Curtea de Justiție a UE
- avertismentul Comisiei Europene pentru că nu a transpus corespunzător Directiva privind drepturile victimelor, intrată în vigoare încă din noiembrie 2015
- faptul că preferata sa pentru conducerea DNA, Adina Florea, a primit aviz negativ din partea CSM, întrucât are „o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză redusă, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile personalităţii managerului”. În schimb, persoana revocată de el de la șefia DNA, Laura Codruța Kovesi, este considerată cea mai calificată pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, de către cei 12 experți independenți din Comitetul de selecție, precum și de două comisii din Parlamentul European. Este, de asemenea, susținută de renumitele publicații Financial Times, Le Monde și Corriere della Sera, unul dintre principalele argumente fiind chiar rezistența dovedită la lucrul sub presiune.
- zecile de mii de oameni care i-au cerut în stardă demisia.
