23 iulie, 2018

Premierul Viorica Dăncilă și-a prezentat luni rezulatele celor șase luni de guvernare, punând accentul pe diferențele procentuale care ar contrazice criticile aduse politicii economice a coaliției majoritare.

Iată argumentele primului ministru:

  • Veniturile totale bugetare au crescut cu 12% în semestrul 1 2018 față de S1 / 2017, până la 132 miliarde de lei, „ca urmare a reformei fiscale”, care a avut ca efect:.
    • scăderea veniturilor din impozit pe venit cu 26,5%, până la 11,7miliarde de lei , în S1 / 2018, față de S1 / 2017 și
    • creșterea veniturilor din contribuții sociale cu 36,8%, până la 46,8 miliarde lei;
  • Deficitul bugetului de pensii s-a redus aproape la jumătate (3,2 mld. lei), potrivit calculelor guvernamentale („3,1 mld lei, rămași disponibili la Bugetul de stat”)
  • Sumele primite de la Uniunea Europeană au crescut cu 19,7% față de S1 / 2017, până la 6,8 miliarde de lei în S1 / 2018.
  • Gradul de absorbție a fondurilor europene ar fi crescut până la 19% (față de 16% în S1 / 2017 și 7% în 2016).
  • Creşterea cu 51,6% a investițiile publice din S1/2018 faţă de S1 / 2017, până la 9,1 miliarde de lei ar arăta „cât de lipsite de temei au fost criticile la acest capitol”, potrivit Vioricăi Dăncilă.
  • Investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 65,7% „într-un interval de trei ani”, până la 2, 21 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2018, față de de 1,93 miliarde euro în ianuarie-iunie 2017 și de 1,33 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2016.
  • Rata şomajului a ajuns la 3,48% în iulie 2018, de la 4,02% în decembrie 2017, ținta fiind să se reducă sub 3% până în 2020.
  • Punctul de pensie a crescut cu 10% până la 1100 de lei şi plafonul de la care se acor4dă medicamente compensate a crescut tot cu 10% până la 990 de lei.
  • Creșterea subvențiilor pentru angajarea persoanelor fără loc de muncă:
    • subvenție lunară acordată angajatorului pentru fiecare persoană fără loc de muncă angajată cel puțin un an de zile
    • primă de angajare de 1.000 lei acordată şomerilor care se angajează și lucrează cel puțin trei luni de zile.
  • Comasarea a 7 declaraţii fiscale într-una singură pentru persoanele cu venituri independente.
  • Achiziţia a 16 computere tomograf, 24 aparate de rezonanță magnetică (RMN), 8 unități de screening de cancer de col uterin, 21 sisteme de arhivare a imaginilor medicale şi 51 echipamente pentru terapie intensivă (ATI).
  • Au fost aprobate 13 „investiţi strategice” prin partneriat public privat.
  • „Cea mai importantă măsură a fost majorarea consistentă a salariilor medicilor. Creşterile sunt mult peste sută la sută”.

(Descărcaţi de AICI Bilanțul Guvernului Dăncilă  după primele 6 luni de guvernare)

Dezechilibrele severe provocate de ”realizările guvernamentale”

Bilanţul premierului Viorica Dăncilă a ignorat:

  • creşterea alarmantă a inflaţiei până la un maxim de 5,6% şi menţinerea acesteia la 5,4%, din cauza creşterii salariilor,  ceea ce a determinat o creştere pe măsură a dobânzilor.
  • deficitul bugetar proiectat pe 2018 de 2,9% din PIB este la limita maximă admisă prin tratatatul UE (3%);
  • deficitul bugetar structural va creşte până la 4% din PIB în 2018, potrivit Ministerului Finanţelor, de patru ori peste obiectivul stabilit de Comisia Europeană (MTO). România este deja supusă unei proceduri de deviere semnificativă față de MTO.
  • deficitul comercial şi cel de cont curent au înregistrat noi recorduri negative, ca urmare a politicii de stimulare a consumului prin creşterea veniturilor.
  • deficitul comercial a crescut cu 11% pe primele 5 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului, până dincolo de 5 miliarde de euro.
  • deficitul de cont curent a crescut cu 15,8%, în primele cinci luni din 2018, până dincolo de 3 miliarde de euro, amenințând să depășească pragul de 4% din PIB, în contratendinţă cu alte ţări din regiune.
  • Nevoia de resurse financiare a Guvernului a dus la creşterea costului de finanţare a acestuia, până la randamente de 5% la tiutlurile benchmark pe 10 ani, ca şi la repetate încercări de  distruge fondurile de pensii private.
  • Premierul nu a menționat că sume primite de la UE sunt rezultatul proiectelor realizate anterior mandatului său, dar nu a uitat să le compare cu sumele primite din anul guvernării tehnocrate 2016, de doar 680 mil.lei, care sunt rezultatul anterioarei guvernări PSD.
  • Viorica Dăncilă a comparat absorbția de fonduri europene de 19% cu o medie europeană de 20%, fără a spune cât înseamnă subvenţiile pe agricultură, din această realizare.
  • Comisarul european Corina Crețu a lansat recent al treilea avertisment pentru guvern asupra dezastrului absorbției fondurilor de infrastructură. În schimb, Guvernul Dăncilă se laudă cu proiectele de autostrăzi în parteneriat public privat.
  • Comisia Europeană vrea un dialog mai strâns pe legile Justiție, a mai spus Corina Creţu.
  • Valoarea investiţiilor publice de 9,1 miliarde de lei, ar trebui comparată cu totalul cheltuielilor la Bugetul de stat este proiectat la peste 177 miliarde de lei pe 2018, dominat de cheltuielile cu salariile.
  • Valoarea investițiilor străine directe ISD în 2017 ar putea să nu ajungă la pragul de circa 7 miliarde de euro, atins într-un an de criză ca 2009.

Premierul Viorica Dăncilă s-a limitat la anumite date economice şi sociale ale guvernării sale şi nu spus o vorbă despre marile controverse ridicate de legile justiţiei, de demersul ministrului Justiţiei de schimbare a procurorului şef DNA şi de proiectul de mutare a ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, în ciuda poziţiei contrare a Uniunii Europene.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să demisioneze din cauza disputei dintre guvern şi BNR pe temele inflaţiei şi dobânzii şi a memorandumul privind mutarea ambasadei României la Ierusalim.

Împotriva Vioricăi Dăncilă şi a liderului PSD Liviu Dragnea, liderul PNL Ludovic Orban a depus o plângere penală pentru „înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, divulgare de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului”, în legătură cu mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

 


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: