Statele din V4 (Grupul Vișegrad – Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia) se vor întâlni pe 15 februarie pentru a pregăti o poziție comună în Consiliul European de pe 18 – 19 februarie, precum și un răspuns comun la condițiile puse de Marea Britanie pentru a rămâne în UE.
Anunțul a fost făcut de ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, într-un interviu acordat joi Reuters, după ce miercuri oficialul s-a întâlnit cu omologul său polonez.
Între cele patru țări au avut în ultimul timp discuții frecvente pentru a-și coordona politicile, nu doar în chestiunea Brexit, de care sunt în mod special interesate, ci și în ceea ce privește criza refugiaților.
Vineri, 5 februarie, David Cameron se află la Varșovia, încercând să convingă noul guvern de aici să devină mai flexibil în ceee ce privește beneficiile sociale acordate cetățenilor europeni care vor să muncească în Marea Britanie.
Dacă V4 acceptă mecanismul frânei de urgență, al blocării unora dintre aceste benficii, pentru cel mult patru ani și gradual (deblocarea lor pe măsură ce un muncitor dobândește vechime), un acord ar putea fi parafat la primul Consiliu European de anul acesta (18 – 19 februarie). Prin urmare, referendumul pentru ieșirea sau rămânerea în UE ar putea fi organizat la sfârșitul lunii iunie.
Premierul polonez, Beata Szydlo, a declarat la finalul întâlnirii cu David Cameron, că Polonia va susține cererile UK privind creșterea competitivității și acordarea unei importanțe mai mari suveranității naționale în construcția europeană.
Cât privește ajutoarele sociale, planul propus de David Cameron și varianta oferită de UE mai trebuie discutate și puse la punct, a spus Beata Szydlo.
Țările V4, plus România, sunt principalii furnizori de muncitori UE în Marea Britanie, iar acceptarea unei limitări a drepturilor acestora le-ar putea crea probleme serioase guvernelor populiste din aceste state.
„Big, bad Vișegrad”
Cele patru state, care altădată erau recunoscute pentru eforturile de a se integra accelerat în UE, au ajuns acum o problemă pentru Europa, cu iliberalismul lor, scrie The Economist.
Și ar putea provoca o adevărată bătaie de cap Uniunii, dacă vor reuși să atragă în cercul lor de influență România și Bulgaria.
Grupul Vișegrad se bazează în mare măsură pe fondurile europene (care au reprezentat 6% din PIB, în Ungaria, în 2013), dar sunt dezamăgite de Uniune. “Oamenii au crezut că vor avea aceleași standarde de viață ca austriecii sau britanicii”, a explicat pentru The Economist Ferenc Gyurcsany, fost premier ungar între 2004 și 2009.
Populismul și radicalismul sunt în creștere în aceste state, iar asta se reflectă cel mai bine în poziția populației și a guvernelor în chestiunea refugiaților, o problemă care pare să-i îndepărteze pe cetățenii lor tot mai mult de Europa. De altfel, constată The Economist, antiimigrația este liantul care i-a adus împreună și i-a unit în acest front comun de neimaginat până de curând.
Grupul s-a consolidat cu venirea la putere a populiștilor de la PiS în Polonia și odată ce executivul de la Bratislava a devenit tot mai vehement pe măsură ce se apropie alegerile din martie.
Iliberalismul s-ar putea întoarce însă împotriva lor, deoarece au demarat discuțiile informale pe marginea viitorului buget multianual al UE, iar Germania a lăsat deja de înțeles că acesta va favoriza statele care au acceptat să preia din povara pe care o reprezintă refugiații.
Mai mulți oficiali UE au început deja să-și piardă răbdarea cu aceste țări. Milan Nic, de la Central European Policy Institute își amintește că, nu foarte demult, austriecii vorbeau cu respect despre grupul Vișegrad. “Acum”, spune el, “Vișegrad are concotații negative.”
Urmărește-ne pe Google News
