Proiectul noii legi fundamentale a Belarus nu mai conține precizarea privind menținerea neutralității și a statutului de țară non-nucleară. A apărut, în schimb un punct ce exclude „agresiunea militară de pe teritoriul său”.
Astfel, în actuala Constituţie a Belarus spune că „Republica Belarus îşi trasează drept obiectiv de a face din teritoriul său o zonă non-nucleară, iar statul – neutru”.
În proiectul noii Constituţii, dat publicităţii luni, se spune că această ţară „exclude agresiunea militară de pe teritoriul său la adresa altor state”, potrivit TASS, citată de Agerpres.
Cu o săptămână înainte, Rusia anunțase că ar putea amplasa arme nucleare pe terittoriul Republicii Belarus.
Puteri sporite pentru președinte
Totodată, proiectul Constituției prevede ca Adunarea Naţională a Belarus, „la propunerea preşedintelui, ia decizia privind posibilitatea de a trimite militari, angajaţi ai organizaţiilor militarizate şi alte persoane în afara Republicii Belarus, pentru a participa la asigurarea securităţii colective şi la activitatea de menţinere a păcii şi securităţii”.
Recent, ministrul afacerilor externe al Republicii Belarus, Vladimir Makei, a declarat că Belarus este gata să amplaseze pe teritoriul său arme nucleare, „în cazul unei ameninţări din partea NATO”.
Înainte de aceasta, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a subliniat că Minskul îi va propune Moscovei asemenea măsuri dacă NATO va amplasa arme nucleare în Polonia.
Cartea garanțiilor de securitate
Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat NATO să înceapă negocieri la obiect pentru a oferi Rusiei garanţii de securitate sigure şi pe termen lung. Şeful statului rus a subliniat că Rusia are nevoie anume de garanţii de drept, juridice, pentru că înainte colegii occidentali nu şi-au onorat obligaţiile asumate verbal.
Moscova a transmis că vrea o garanţie obligatorie din punct de vedere juridic din partea NATO că organizaţia va renunţa la orice activitate în Ucraina şi în general în estul Europei.
Acţiunile militare ale Rusiei în apropiere de Ucraina au amplificat tensiunile dintre Moscova şi NATO, iar Alianţa a cerut Rusiei să nu invadeze statul vecin, fostă republică sovietică.
Rusia respinge acuzaţiile că ar plănui o invazie şi susţine că răspunde la ceea ce ea consideră a fi ameninţări la adresa propriei securităţi din cauza relaţiilor tot mai strânse ale Ucrainei cu NATO şi a aspiraţiilor Kievului de a adera la Alianţă.
Discuții SUA – Rusia pe 10 ianuarie
Ministerul de Externe rus a confirmat marţi planurile Moscovei de a discuta despre cererile ei privind securitatea cu Washingtonul la 10 ianuarie.
Ministerul de Externe îl citează de asemenea pe viceministrul de externe Serghei Riabkov spunând că răspunsul Statelor Unite la acest subiect a fost până acum „abstract” şi că este crucial ca oficiali militari să participe la discuţii similare cu NATO stabilite să înceapă la 12 ianuarie.
Anterior, informația fusese anunțată de un purtător de cuvânt al Casei Albe pentru probleme de securitate.
„Statele Unite sunt dornice să se angajeze în dialog cu Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate.
O întâlnire între Rusia şi NATO ar putea avea loc apoi la 12 ianuarie, urmată la 13 ianuarie de o întâlnire între Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), din care fac parte Statele Unite, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Urmărește-ne pe Google News
