Oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) vor fi nevoiți să adreseze, în ședința de joi, evoluția randamentelor obligațiunilor din zona euro, notează Financial Times.
Costurile de împrumutul ale Germaniei au înregistrat o creștere de 26 de puncte de bază în februarie, cel mai ridicat ritm lunar din ultimii trei ani, creșteri similare fiind consemnate și în alte state din zona euro.
Christine Lagarde (foto), președintele BCE, dar și Philip Lane, economistul-șef al instituției, au exprimat îngrijorări cu privire la această evoluție.
”Multe s-au schimbat de la prima ședință de politică monetară a BCE din acest an, în ianuarie. Primele citiri ale indicatorilor privind inflația au învechit proiecțiile BCE, randamentele la obligațiuni sunt în creștere, iar dimensiunea restricțiilor impuse în numeroase state din zona euro au înrăutățit perspectivele de creștere pe termen scurt”, notează economiștii ING Bank.
Analiștii așteaptă de la banca centrală a zonei euro noi estimări cu privire la evoluția principalilor indicatori economici, dar și măsuri concrete pentru a adresa situația care începe să se contureze.
În decembrie, proiecțiile BCE indicau un avans al PIB-ului de 3,9% în acest an, respectiv de 4,2% în 2022. Noile restricții fac relativ improbabilă prognoza BCE din primul trimestru, care vizează un avans de 0,6% din PIB. De asemenea, BCE vedea la finele anului trecut o inflație de 1% în 2021, respectiv 1,1% în 2022. Potrivit celor mai recente date Eurostat, inflația din zona euro a urcat la 0,9% în ianuarie, de la -0,3% în decembrie.
Experții ING apreciază că motivele care ar fi influențat eroarea din prognoza BCE vizează evoluția prețului petrolului și subestimarea presiunii asupra prețurilor generată de redeschiderea unor afaceri.
”Având în vedere noile estimări privind prețul petrolului și evoluția randamentelor la obligațiuni, ne așteptăm la o revizuire în jos a prognozei de creștere economică din 2021 și o revizuire în sus a prognozei privind inflația din 2021 și 2022”, susțin ei.
Ei se așteaptă ca inflația din zona euro să depășească nivelul de 2% în a doua parte a anului. Vestea proastă este însă că acest nivel, practic ținta BCE, este generat de factori nefavorabili, în principal ”șocuri pe partea ofertei și alți factori conjuncturali”.
”Dacă nu există și efecte de runda a doua asupra salariilor, BCE va ignora această evoluție a inflației”, consideră economiștii ING.
Pentru ca astfel de efecte să se materializeze, guvernele din zona euro ar trebui să crească semnificativ stimulentele fiscale, inclusiv prin măsuri de creștere a salariului minim. ”Nu va fi o sarcină ușoară pentru BCE să ignore accelerarea inflației, dar orice normalizare prematură a politicii monetare ar risca să sufoce revenirea economică încă fragilă. Cu toate acestea, închiderea unui ochi la această evoluție s-ar putea transforma într-un ochi negru pentru BCE dacă piețele financiare nu sunt de acord cu raționamentul său, după cum indică în prezent creșterea randamentelor obligațiunilor. În consecință, BCE ar putea fi forțată să acționeze”, avertizează specialiștii.
BCE ar putea anunța în urma ședinței de joi o accelerare a achizițiilor de obligațiuni din cadrul programului de relaxare cantitativă lansată în contextul pandemiei (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP). Cu o valoare totală anunțată de 1.800 de miliarde de euro, BCE mai are la dispoziție puțin peste o mie de miliarde de euro, în contextul în care achizițiile au scăzut în ultimele săptămâni.
În ultima săptămână din februarie, BCE a cumpărat obligațiuni în valoare de 12 miliarde de euro, în scădere față de săptămâna precedentă când valoarea totală a acestora a fost de 17 miliarde de euro.
Aproape două treimi dintre economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă că răspunsul BCE la randamentele mai mari să fie o cadență mai mare a achizițiilor de obligațiuni. Mulți se așteaptă și ca BCE să încerce întâi să liniștească piețele financiare prin declarații și nu prin acțiuni concrete.
