Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi majorarea achizițiilor de obligațiuni din cadrul ”Pandemic Emergency Purchase Programme” (PEPP), programul de relaxare cantitativă lansat în contextul pandemiei, cu 500 de miliarde de euro, la 1.850 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat transmis de banca centrală a zonei euro.
De asemenea, consiliul guvernatorilor ”a extins orizontul pentru achizițiile nete în cadrul PEPP până cel puțin la sfârșitul lunii martie 2022”. Consiliul guvernatorilor a decis, totodată, să extindă reinvestirea plăților principale din titlurile cu scadență achiziționate în cadrul PEPP până cel puțin la sfârșitul anului 2023.
BCE a menținut ratele de dobândă la același nivel, dar a prelungit cu 12 luni facilitățile operațiunilor de refinanțare pentru bănci (TLTRO III), prin care băncile din zona euro pot apela la banca centrală pentru a obține fonduri la costuri extrem de avantajoase.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a anunțat recent că instituția va studia în primul rând ipoteza unei majorări a achizițiilor de obligațiuni și a împrumuturilor ieftine pentru bănci, pentru a susține economia zonei euro.
„Chiar dacă toate opțiunile sunt posibile, Programul de Achiziții Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP) și Operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO sau Targeted Longer-Term Refinancing Operations) și-au dovedit eficiența în contextul actual și pot fi ajustate în mod dinamic pentru a reacționa la evoluția pandemiei. În consecință, este posibil să rămână principalele instrumente pentru ajutorarea politicii noastre monetare”, a explicat Christine Lagarde.
Analiștii se așteaptă ca programul de achiziții de obligațiuni, de 1.350 miliarde de euro, să fie extins cu încă 500 miliarde de euro, iar schema să fie prelungită cu șase luni, până la finalul lui 2021. Programul a fost lansat în martie, în perioada de vârf a crizei a primului val al pandemiei.
„Economia zonei euro are nevoie de noi stimulente pentru a depăși efectele celui de-al doilea val al pandemiei și a începe redresarea în 2021”, a apreciat Carsten Brzeski, economist al ING Bank.
De asemenea, noile măsuri ar urma să includă îmbunătățirea condițiilor de creditare pentru băncile din zona euro.
Tot joi, Banca Centrală Europeană va da publicității noile sale estimări privind evoluția inflației și a economiei zonei euro.
La ultima reuniune de politică monetară BCE, care a avut loc în data de 29 octombrie, consiliul guvernatorilor BCE a lăsat nemodificată dobânda de referință însă Christine Lagarde a promis că BCE își va recalibra instrumentele la reuniunea din decembrie.
Într-un raport de luna aceasta al Fondului Monetar Internațional se arată că Guvernele din zona euro și Banca Centrală Europeană vor trebui să furnizeze mai mult sprijin monetar și fiscal decât s-a estimat inițial, din cauza efectelor celui de-al doilea val al pandemiei.
Deși răspunsul autorităților este impresionant, vor fi mai multe de făcut dacă se vor deteriora și mai mult condițiile economice, avertizează FMI.
„Există riscul deteriorării situației la începutul anului viitor, ținând cont de al doilea val al pandemiei. Vor fi probabil necesare politici fiscale naționale pentru a furniza sprijin extins mai mult timp decât s-a estimat inițial”, se arată în raportul instituției financiare internaționale.
Șefii de stat și de guvern din UE au convenit, în iulie, asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde de euro vor fi accesate de statele membre ca subvenții și 360 de miliarde ca împrumuturi.
FMI apreciază că impactul acestui fond va depinde de nivelul, calitatea și eficiența cheltuielilor naționale, de reformele structurale menite să transforme economiile și de majorarea investițiilor în proiecte verzi și digitale.
