Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis, joi, să păstreze neschimbate ratele dobânzii de referință, ca și volumul de achiziții de obligațiuni, dar a și anunțat că a declanşat procesul de revizuire a strategiei sale de politică monetară.
În joc sunt atât stabilirea unei plaje-țintă a inflației, mai degrabă decât un prag precis, cât și volumul de achiziții.
Dezbaterile din Consiliul Guvernatorilor se anunță dificile, unii dintre aceştia pledând, dimpotrivă, pentru oprirea infuziei de lichidităţi.
Astfel că președintele BCE, Christine Lagarde, s-a mărginit în conferința de presă să spună că procesul va fi unul care va ţine seama de toate argumentele, ţinând să precizeze că „sunt multe opinii la această masă” şi că personal nu ar impune o anumită direcţie.
Revizuirea strategiei ar urma să evalueze cum aceasta poate include și impactul economic al schimbărilor climatice.
Procesul ar urma să dureze un an, dar Christine Lagarde a adăugat că „ se termină când se termină. (…) Nu vom lăsa nicio piatră nemişcată și este clar că trebuie să ne concentrăm pe modul în care măsurăm inflația”.
Este primul proces de revizuire a strategiei de politicămonetară a BCE, din 2003 încoace.
„Consiliul guvernatorilor anticipează menţinerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa o convergenţă robustă a perspectivelor inflaţiei către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecţie, precum şi reflectarea consecventă a acestei convergenţe în dinamica inflaţiei de bază”, spune comunicatul BCE .
Totuși, mesajul BCE a fost completat de ideea că va studia alternative de măsurare a creșterii prețurilor și de reevaluare a politicilor sale în consecință.
Politica banilor ieftini a BCE nu a reușit până acum să urce inflația până la „aproape dar sub 2%”, prag țintit de mai mulți ani, în ciuda stimulentelor în creștere decise sub conducerea fostului președinte al BCE, Mario Draghi.
În ultimii şapte ani BCE nu a putut să îşi atingă acest obiectiv, în condiţiile în care creşterea preţurilor a fost una de aproximativ 1%.
Cei mai mulți analiști se așteptau ca BCE să stabilească o plajă de variație reperului de inflație țintită, în jurul pragului de 2%, astfel încât să nu fie nevoită să apese automat pedala de frână a stimulări economiei prin dobânzi scăzute şi infuzie de lichidităţi, de îndată ce inflaţia se apropie de pragul amintit.
Aceste anticipaţii au fost încurajate de guvernatorul Băncii Franţei (şi membru al conducerii BCE), Francois Villeroy de Galhau, care a spus că ţinta de inflație a BCE „trebuie să fie simetrică. Dacă aceasta este văzută ca un plafon superior, avem șanse mai mici să îl atingem”.
Ratele dobânzilor au rămas la nivelurile de 0,00% – rata de refinanțare și de 0,25% și -0,50% – ratele facilităților marginale de creditare, respectiv de depozit. Volumul lunar de achiziții de obligațiuni va fi în continuare de 20 de miliarde de euro.
Pe lângă ţinta de inflaţie, revizuirea strategică demarată sub conducerea Christinei Lagarde ar urma să includă şi o componentă legată de politicile europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice.