Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a precizat vineri, la Forumul Economic de la Davos, că decizia Rezervei Federale (Fed) din SUA, de a majora dobânzile, decizie luată la finele anului trecut, a fost ”executată fără cusur”.
Pe de altă parte, Draghi a indicat că BCE ar putea anunța la ședința din martie noi măsuri de extindere a programului de relaxare cantitativă – întărind astfel divergențele politicilor monetare de pe cele două coaste ale Atlanticului, transmite Financial Times.
BCE „va analiza şi posibil îşi va reconsidera” poziţia privind politica monetară la şedinţa din luna martie, din cauza evoluţiei sub aşteptări a inflaţiei, a precizat Draghi joi, în urma primei ședințe de politică monetară din acest an.
Instituția urmează să analizeze „parametrii tehnici” ai programului de relaxare cantitativă. Analiștii se așteaptă ca acest lucru să însemne o posibilă recalibrare, prin majorarea limitei achizițiilor lunare de active sau printr-o nouă extindere a gamei de active ce pot fi cumpărate de băncile centrale din zona euro.
Ultima decizie în acest sens nu a fost bine primită de piețele financiare internaționale. La începutul lunii decembrie, BCE a decis să extindă programul de relaxare cantitativă cu șase luni, până la finele lunii martie 2017, dar și să includă bondurile emise de autorităţi publice regionale sau locale în “coşul” de active pe care băncile centrale din zona euro le pot cumpăra. Investitorii anticipau măsuri de o mai mare anvergură cum ar fi extinderea limitei de achiziții de 60 de miliarde de euro pe lună.
Joi, Draghi s-a arătat îngrijorat de turbulențele piețelor care au amplificat riscurile privind atingerea ţintei de inflaţie de 2%. BCE a menţinut dobânda de politică monetară la 0,05%, dobânda depozitelor bancare la -0,3%, iar pe cea pentru facilitatea marginală de creditare la 0,3%.
Cu toate că majorarea dobânzilor din SUA, operată de Fed pentru prima dată în ultimii nouă ani, nu a crescut volatilitățile de pe piețele externe, turbulențele de la începutul acestui an, influențate de scăderea prețului petrolului și de incertitudinile privind economia Chinei, i-au făcut pe numeroși economiști să pună la îndoială decizia Fed, argumentând că decidenții politicii monetare din SUA ar fi trebuit să aștepte până când economia lumii s-ar fi stabilizat.
Urmărește-ne pe Google News
