fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Analiză – Ionuț Dumitru / Criza coronavirus – implicatii si solutii la nivel economic

Criza generata de coronavirus are implicatii majore cel putin pe doua paliere – unul al sanatatii publice si unul economic. Evident ca intre cele doua… Mai mult

29.03.2020

La obiect

Măsurile prin care BNR ajută băncile, pentru ca acestea să sprijine economia

În decurs de opt zile, Consiliul de administraţie Băncii Naţionale a României (BNR) a ţinut două şedinţe de urgenţă, în care a luat mai multe… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Bătrânii României și condițiile lor de viață din statisticile UE

de Marin Pana , 3.12.2019

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de sărăcie, condițiile de trai, starea de sănătate etc, a celor care au de la 65 de ani în sus, pentru toate statele membre. Vă prezentăm, pe scurt, unde se poziționează România în acest context.

Populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mult din România a crescut ca pondere în total de la 13,5% în anul 2001 până la 18,2% în anul 2018, pe o traiectorie similară cu cea înregistrată de media UE (de la 15,8% la 19,7% în același interval de timp, cu observația că ecartul negativ s-a mai redus iar România se apropie treptat de structura europeană a populației).

Destul de bizar, dar explicabil prin efectele politicii nataliste de la finele anilor 1960, deși procentajul persoanelor de vârsta a treia va continua să crească, ecartul se va majora înapoi în perioada 2026 – 2032 ( când România va ajunge la 21,8% iar media UE la 24,6%). Pentru ca proiecția făcută de Eurostat să egalizeze ponderile în anul 2042 la valoarea de 27,2% – 27,3% iar în 2050 ponderea populației în vârstă să ajungă semnificativ mai mare la noi (29,9% față de 28,5% media UE).

Rata de dependență

Deocamdată, stăm ( aparent) destul de bine cu rata de dependență exprimată ca raport între grupele de vârstă 65+ și 15-64 de ani. Cu 27,5%, figurăm în statistică pe locul șase în UE, după Luxemburg (20,6%), Irlanda (21,2%), Slovacia (22,5%), Cipru (23,4%) și Polonia (25,3%), sub media europeană de 30,5%. Întrebarea ar fi, însă, cum ar arăta acest indicator dacă am ține cont de numărul foarte mare de persoane în vârstă de muncă plecate din țară.

În treacăt fie spus, pe această cale, s-a format o diferențiere pronunțată între pensionarii susținuți, cu greu, doar din contribuțiile celor rămași să lucreze aici și cei care încasează venituri suplimentare de la rudele plecate afară ( care nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale din țară).

Rata de angajare

De remarcat faptul că România apare pe locul opt în Uniune la rata de angajare a persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cu un procentaj de 8,6%, mult peste media UE de 6,1% și departe de uzanțele din vecini ( Bulgaria 5,7%, Ungaria 3,2%). Valori mai ridicate regăsim în Estonia (13,4%), Irlanda (11,5%), Portugalia (11,3%), Marea Britanie (10,6%), Suedia (10,0%), Letonia (9,4%) și Lituania (9,2%).

Riscul de sărăcie

Grupa de vârstă 65+ ocupă tot locul opt în UE în ceea ce privește riscul de sărăcie, cu un procentaj de 20% din total, după Estonia (41,2%), Letonia (39,9%), Lituania (33,4%), Bulgaria (32,0%), Croația (28,6%), Malta (24,9%) și Cipru (21,6%), peste media UE de 15%. De reținut, România se află pe primul loc în UE la riscul de sărăcie la grupa de vârstă 16 – 64 de ani, cu 22,5%, peste Grecia (22%), Spania (21,9%) și Italia (20,6%).

Temperatura din locuință

Persoane în vârstă singure care nu își pot permite păstrarea unei temperaturi adecvate în locuință – 17,5%, locul opt în UE, după Bulgaria (54,8%), Lituania (43,0%), Portugalia și Grecia (cu câte 32,4%), Cipru (23,3%), Letonia (19,6%) și Croația (17,9%), aproape de Italia (17,3%), la o medie UE de 10%.

Gospodării cu doi adulți, dintre care cel puțin unul cu vârsta de 65 de ani sau mai mult: tot locul opt, la egalitate cu Croația (11,2%), după Bulgaria (39,8%), Lituania (33,9%), Portugalia (24,8%), Grecia (23,8%), Cipru (18,0%), Italia (13,5%) și Letonia (12,5%), comparativ cu o medie europeană de 6,6%.

Supraaglomerarea locuințelor

La grupa de vârstă 65+, România figurează pe locul patru la procentajul de supraaglomerare a locuințelor, cu 18,7%, adică aproximativ triplu față de media UE, situată la doar 6,2%. Lituania (26%), Polonia (24,9%) și Croația (20,6%) stau mai rău decât noi iar Slovacia (18,4%) e foarte aproape. De reținut, însă, la grupa 18-64 ani, România apare pe primul loc între statele membre, cu 48,8%, înaintea Bulgariei (44,1%) și foarte departe de media UE (16,8%).

Speranța de viață

Speranța de viață la vârsta de 65 de ani ne plasează pe penultimul loc între statele UE, cu 18,3 ani la femei și 14,7 ani la bărbați, de puțin înaintea Bulgariei (17,8 ani femeile și 14,1 ani bărbații). Media UE este de 21,4 ani la femei și 18,1 ani la bărbați. Poziția penultimă se păstrează și atunci când vine vorba despre speranța de viață la 75 de ani, cu 11,0 ani la femei și 9,2 ani la bărbați.

Foarte interesant, însă, și de reținut pentru capacitatea de îmbunătăți mai rapid și mai consistent speranța de viață ( în condițiile în care suntem, nedorit, campioni europeni la decese ce puteau fi prevenite sau din cauze tratabile), la catergoria 85+ avansăm de pe locul doi din coadă tocmai pe locul șase (cu 6,0 ani la femei și 5,5 ani la bărbați), lăsând în urmă Ungaria, Slovacia, Cipru, Croația și Bulgaria.

Limitări fizice sau senzoriale

Din păcate, suntem pe a doua poziție în UE ca procentaj al limitărilor fizice sau senzoriale ale persoanelor în vârstă ( indicator important pentru calitatea vieții), cu 80,8%. Suntem depășiți doar de Bulgaria (82,9%) iar media UE este de 67,8%, cel mai performant stat UE la acest capitol fiind Irlanda (50,2%).

De reținut, la categoria de vârstă 15 – 64 ani figurăm exact pe dos în raport cu media UE, cu doar 22,5% față de 28,3% și ne situăm tocmai pe locul cinci, după cîteva state mult mai mici. Practic, suntem țara cu cea mai mare schimbare a indicatorului de limitări senzoriale și fizice între vârsta activă și vârsta a treia.

Problema cea mai importantă pe categorii de limitări senzoriale o avem la vedere, unde ocupăm primul loc cu un procentaj de 51,9%, departe de media UE de doar 31,2%, ceea ce ne indică și unde am avea multe de îmbunătățit ca asistență medicală. În schimb, la problemele de auz ale persoanelor în vârstă suntem la mijlocul clasamentului, pe locul 15 din 28, cu 46,7% și foarte aproape de media UE (44,9%). La afecțiunile aparatului locomotor, ne plasăm pe locul doi (după Bulgaria), cu 66,7%, din nou la mare distanță de media UE (44,1%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2019

4 comentarii

  1. maria
    3.12.2019, 9:54 pm

    temperetura in locuinta dupa Portugalia, Cipru, Grecia? adica va referiti la aer conditionat vara?
    in rest aveti un singur target: pensiile contributive. Puteti scrie romane fluviu pe tema

  2. impartial
    4.12.2019, 8:49 am

    Fara sa vreti ati atins un punct sensibil. Cei ramasi in tara platesc pentru educatia si sanatatea copiilor lor ramasi in tara si platesc de asemenea pensiile parintilor lor.Banii trimisi in tara sunt pentru sustinerea propriei familii , nimic mai mult.In schimb , avem aceleasi drepturi.Cand domnul Badalau face o declaratie inacceptabila si condamnabila pe fond , toti sar ca arsi. Cand un expat roman vine in tara cu ”M..ie PSD ” este opinie politica. Cata ipocrizie. In rest numai de bine.

    • mona
      8.12.2019, 7:45 pm

      Sunteti foarte categoric. Pacat ca sunteti si pe dinafara. Banii diasporei se duc la familiile lor care platesc servicii, hrana si cativa dintre ei ajung si la impozite. Pentru ca diaspora mai face si cate un contract asa cum scrie la carte cu anumite firme. Sa nu mai vorbesc de investitii. Luati-l pe badalau de barbat pentru ca aveti acelasi numar de piramide neuronale.

  3. Maria
    4.12.2019, 8:37 pm

    Unde sunt contribuțiile plătite la fondul de pensii de actualii pensionari?
    Mi se va răspunde ca ei au plătit pensiile predecesorilor lor.
    Dar cu restul de bani ce s-a făcut?
    Un mic exemplu: un pensionar de 65 de ani lucrează și in prezent,pentru ca după 39 de ani de munca a primit o pensie ”uriașa” de 1308 lei.
    Omul a fost solicitat sa lucreze in continuare,cumulând pensia cu salariul. O data pe an cere adeverință de la angajator și solicita recalcularea pensiei. In 12 luni a cotizat la fondul de pensii 22.320 lei, iar pensia i s-a mărit cu 61 de lei pe luna, adică 732 de lei pe an.Deci el primește înapoi doar 3,27% din suma reținuta la fondul de pensii. Unde sunt restul banilor? Dupa recalcularea pensiei, i se retine și impozit pentru ca acum are o pensie peste 2000 lei, deci din cei 61 de lei primește practic doar 40.

Lăsați un comentariu


Stiri

De ce mor și tinerii sănătoși din cauza coronavirusului? Variante de lucru – profilul genetic sau expunere la încărcătură virală mare

Iulian Soare

Covid-19 afectează grav persoanele în vârstă și pe cele cu comorbidități, dar există și tineri care au murit din cauza noului coronavirus. Unii oameni de… Mai mult

Stiri

Organizația Mondială a Muncii estimează la 25 mil. joburile ce vor fi pierdute din cauza pandemiei. ”Mai grav decât în criza din anii ‘30”

Iulian Soare

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a anunţat că 25 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute în timpul pandemiei de coronavirus, iar reducerile… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Când spitalele de suport vor fi ocupate la jumătate din capacitate, cazurile ușoare vor fi tratate la domiciliu

Vladimir Ionescu

Ministerul Sănătății analizează varianta ca bolnavii asimptomatici sau cei consideraţi cazuri uşoare şi medii să fie trimişi către domicilii, însă “printr-un punct tampon”, începând cu… Mai mult

Europa

Un singur corovanirus, 28 de state: o comparație a măsurilor anti-Covid-19 decise în fiecare stat membru UE

Iulian Soare

Guvernele din întreaga lume au reacționat la amenințarea coronavirus cu măsuri fără precedent în ceea ce privește limitarea drepturilor cetățenilor, cu scopul de a limita… Mai mult

Stiri

“Business as usual”: Primar arestat preventiv pentru luare de mită – cu mănuși și mască la întâlnirea cu denunțătorul

Vladimir Ionescu

Primarului comunei Crişan, județul Tulcea, a fost arestat preventiv sâmbătă, pentru o mită de 10.000 de euro primită de la reprezentantul unei firme de construcții.… Mai mult

Stiri

Secretar de stat: Analizăm varianta suspendării ordonanței ce obligă operatorii la rambursarea pachetelor turistice

Vladimir Ionescu

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Emil-Răzvan Pîrjol a declarat, sâmbătă, că executivul analizează, în contextul pandemiei de Covid-19, suspendarea Ordonanţei 2/2018, care obligă operatorii… Mai mult

Stiri

Ziua NATO în România / Klaus Iohannis: Este vital ca Alianța să se poată concentra şi asupra celorlalte ameninţări şi provocări

Vladimir Ionescu

Ziua NATO în România este marcată în acest an sub semnul unităţii şi solidarităţii euro-atlantice, în contextul unei crize sanitare fără precedent pentru lumea contemporană,… Mai mult