miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 noiembrie, 2011

Preşedintele Traian Băsescu i-a criticat, joi, pe judecătorii români pentru hotărârile pe care le dau împotriva Guvernului.

Băsescu a spus că dacă statul va plăti bugetarilor drepturile câştigate de aceştia în instanţe, statul va intra în dezechilibru bugetar, în condiţiile în care nivelul actual al acestor drepturi este de 9 miliarde de lei.

De asemenea, şeful statului a susţinut că instanţele decid abuziv câştigătorii licitaţiilor din proiectele pe fonduri europene, în urma contestaţiilor în justiţie făcute de agenţii economici, iar din acest motiv Comisia Europeană ar fi atenţionat România că nu va mai elibera fonduri europene României.


Băsescu i-a acuzat pe judecători şi de menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, precum şi pentru neaderarea României la spaţiul Schengen în primăvara anului 2011.

Băsescu a făcut aceste declaraţii la Ministerul Justiţiei, unde s-a reunit comisia românească ce pregăteşte măsurile pentru raportul MCV din februarie, în condiţiile în care luna aceasta o echipă de evaluare de la Bruxelles va inspecta România.

Discursul şefului statului vine într-un moment în care Justiţia reacţionează greu la nevoia de reformă a sistemului, şi în care ineficienţa şi lipsa ei de credibilitate menţine Mecanismul de Verificare şi Cooperare.

Criticile preşedintelui la adresa judecătorilor:

  • Contestaţiile la licitaţiile publice. ”Vă atenţionez privind un lucru grav. Ştiţi că există obiceiul celor care pierd licitaţii să se ducă în instanţă şi, de pe locul şase, doamna sau domnul judecător îl scoate câştigător. Vreau să ştiţi reacţiile Comisiei Europene în ultima vreme: <Nu puneţi în aplicare aceste hotărâri! Noi nu vă mai finanţăm proiectele în care justiţia a stabilit cine este câştigătorul> Ieri s-a primit o scrisoare legată de o licitaţie pe un tronson de autostradă: <Dacă aşa v-a spus justiţia, finanţaţi cu bani de la buget, dar nu cu bani europeni>. Este a doua astfel de reacţie a Comisiei Europene în timp foarte scurt. Deci, şi justiţia trebuie să înţeleagă că nu se poate substitui la nesfârşit Executivului”.
  • Decziile favorabile directorilor demişi.”Atenţie şi cu pusul directorilor generali, inspectorilor-şefi de poliţie. Aşteptăm ca în curând magistraţii să spună şi pe cine punem la SRI şi poate, mâine-poimâine, veţi stabili prin hotărâri judecătoreşti cine este preşedintele României. Atenţie la echilibrul puterilor în stat!. Oameni buni, nu puteţi fi de toate, şi legislativ, şi executiv, şi justiţie”.
  • Drepturile câştigate de bugetari. ”Dacă acum am aplica hotărârile judecătoreşti de plată salarii, România ar intra într-un uriaş derapaj macroeconomic. Are justiţia responsabilitate pentru asta? Este o întrebare retorică. Cuvântul de ordine cred că este, pe de-o parte, echilibrul, pe de altă parte, credibilitatea. Legile, fie că sunt asumate de Executiv sau sunt trecute prin Parlament, după ce au primit şi girul Curţii Constituţionale, sunt legi şi pentru judecători şi trebuie să le aplice. Dacă am pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, România ar fi acum într-o situaţie extrem de dificilă. La Ministerul de Finanţe, ultimele cifre erau 9 miliarde de lei – obligaţii de plată din hotărârile judecătoreşti. Sigur vor mai veni, pentru că veselia-i mare. Alte procese întârzie câte zece ani, unde ştiu eu ce interese sunt, iar astea merg şnur. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca să-şi arate respectul pentru hotărârile justiţiei?! Cine afectează bugetul de stat indică sursa. Corect ar fi ca magistraţii, când dau hotărâri”.
  • MCV şi Schengen. ”Categoric, modul cum a acţionat justiţia, şi mă refer la întregul sistem, procurori, judecători sau chiar poliţişti, ne-a ţinut în afara spaţiului Schengen, chiar dacă nedrept. Dar a fost o justificare, pentru un stat în mod deosebit, să aducă în mod real lipsa de încredere cu privire la justiţie. Ştiţi care e paradoxul? Că am putea să îndeplinim tot planul de acţiuni din MCV, să dea Dumnezeu, dar să rămânem tot cu justiţie ineficientă. Deci, obiectivul nostru este sa avem o justiţie eficientă, o justiţie care vrea să judece, o justiţie care îţi spune în mod corect”.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. In primul rand Baselu’ tace in fata justitiei daca are pretentia la echilibrul puterilor in stat.

    Nici Comisia Europeana nici Baselu’ nu stabilesc cine castiga si cine pierde proiecte pe bani multi. Asa ar vrea si ar mai vrea sa nu fie contestabil, dar uite ca mai exista pe ici si colo justitie.

    Daca ar fi vrut sa nu puna justitia directorii inapoi era bine sa se gandeasca sa nu-i demita ilegal ca sa-si puna in loc portocalii.

    In ceea ce priveste sentintele bugetarilor, din pacate asta se intampla cand guvrnam impotriva bunului simt domnu’ sef Baselu’.

    Altfel mai bine ne povestesti matale cum de un amarat de bugetar ca matale e putred de bogat si va fi si mai si dupa toata pupincureala asta de multinationale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. In primul rand Baselu’ tace in fata justitiei daca are pretentia la echilibrul puterilor in stat.

    Nici Comisia Europeana nici Baselu’ nu stabilesc cine castiga si cine pierde proiecte pe bani multi. Asa ar vrea si ar mai vrea sa nu fie contestabil, dar uite ca mai exista pe ici si colo justitie.

    Daca ar fi vrut sa nu puna justitia directorii inapoi era bine sa se gandeasca sa nu-i demita ilegal ca sa-si puna in loc portocalii.

    In ceea ce priveste sentintele bugetarilor, din pacate asta se intampla cand guvrnam impotriva bunului simt domnu’ sef Baselu’.

    Altfel mai bine ne povestesti matale cum de un amarat de bugetar ca matale e putred de bogat si va fi si mai si dupa toata pupincureala asta de multinationale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: