La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Barometrul industrial: Creșterea costurilor a plafonat comenzile și producția

de Adrian N Ionescu , 27.12.2018

Industria României va încheia anul sub semnul scăderii  comenzilor și a producției ca urmare a reducerii creșterilor europene, dar mai ales a presiunii costurilor, potrivit tendinței relevate de ai 11-lea Barometru industrial al anului, emis joi.

Comenzile din industrie au continuat să scadă, în luna noiembrie, iar volumul producţiei a rămas la nivelul lunilor octombrie şi septembrie, spune raportul citat.

Barometrul identifică, printre cauze, în afară de declinul sezonier al sfârşitului de an:

  • creşterile slabe înregistrate în zona euro în trimestrul III din 2018, cu impact direct asupra comenzilor către industria românească.
  • avansul puternic al costurilor de producţie în 2018, îndeosebi creşterea salariilor şi a preţurilor la materii prime.

„Cu cât scăderea de la sfârşitul anului este mai puternică, cu atât revenirea din anul următor e mai târzie şi mai slabă”, spune Barometrul.

Raportul dă ca exemplu anul 2017, când, în noiembrie, volumul producţiei ajunsese la 62 de puncte, conform Barometrulul de atunci.

În decembrie 2017 s-a contractat puternic ajungând la 44 de puncte. A fost nevoie apoi de 3 luni ca industria să revină şi să atingă 65 de puncte în martie 2018.

Barometrul industrial, realizat lunar începând din 2014 de IRSOP şi SNSPA este rezultatul sondajului pe un eşantion de manageri privind evoluția producţiei firmelor lor, a comenzilor, stocurilor, angajărilor şi a altor parametri faţă de luna precedentă.

Indexul bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiunea dacă trece de 50 de puncte şi contracţia dacă scade sub 50.

Indicatorii Barometrului

Rezultatele sondajului sunt următoarele:

Producția

  • Volumul producţiei a stagnat între octombrie şi noiembrie la 57 de puncte, ceea ce înseamnă că în ultimele 3-4 luni cererea nu a depăşit nivelul reproducerii simple a producţiei, iar activitatea nu a scăzut, dar nici n-a crescut.
  • Stocurile s-au contractat de la 49 de puncte în septembrie, la 44 în octombrie şi au revenit la 48 în noiembrie. În general, pentru a minimiza costurile, firmele menţin stocurile relativ constant sub punctul de echilibru, mai mult spre contracţie, decât spre expansiune. Dar când se produce în serie, contracţia stocurilor reflectă o perioadă mai lungă de cerere scăzută.
  • Comenzile neexecutate se află tot în zona de contracţie, dar au crescut de la 42 de puncte în octombrie la 47 în noiembrie. Creşterea apare ca efect al sfârşitului de an când se accelerează ritmul de predare a produselor executate.

Cererea

  • Comenzile noi au scăzut de la 59 în septembrie, la 56 în octombrie şi 53 în noiembrie. Tiparul istoric arată că scăderea cererii va continua în decembrie, ajungând cu mare probabilitate în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Acest indicator merită o atenţie specială. Nivelul la care scade cererea în decembrie permite estimarea timpului necesar industriei de a depăşi faza de declin şi de a depăşi creşterea medie anuală.
  • Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 57 în octombrie la 52 în noiembrie. Aici a intervenit o schimbare bruscă a tiparului existent. În octombrie, comenzile interne scădeau, iar exportul creştea. Nu era o evoluţie ideală, dar reuşea totuşi să menţină intactă o ancoră importantă pentru creşterea industriei – exportul. În noiembrie însă, scăderea cererii s-a generalizat si a cuprins şi exportul.
  • Importurile de materii prime au continuat să scadă de la 62 în septembrie, la 59 în octombrie şi 55 în noiembrie. Scăderea survine pe fondul reducerii generale a cererii interne şi externe.

Forța de muncă

  • Numărul de angajaţi s-a contractat în noiembrie la 46 de puncte, faţă de 50 în septembrie.
  • Tiparul istoric al datelor arată o tendinţă generală de scădere a numărului de salariaţi în perioada noiembrie-ianuarie.
  • Explicaţiile cele mai probabile sunt sezonalitatea, scăderea generală a cererii şi o posibilă tendinţă a managerilor de a compensa creşterea costurilor salariale prin diferite forme de disponibilizare.

Costuri și venituri

  • Costurile de producţie continuă să rămână la un nivel ridicat – 69 de puncte, deşi au scăzut cu 3 puncte faţă de octombrie când aveau un nivel record de 72 de puncte. Scăderea e explicabilă în condiţiile reducerii comenzilor şi a stagnării volumului producţiei.
  • Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut şi ele uşor de la un index de 60 de puncte în octombrie la 58 în noiembrie. În condiţii de cerere fluctuantă, firmele nu reuşesc să susţină stabilitatea sau creşterea pe termen mediu a preţurilor pentru produsele comercializate

Așteptările

• Indexul global de optimism al managerilor a urcat de la 61 în octombrie la 64 în noiembrie. Ar putea să pară curios în condiţiile în care se multiplică semnalele de încetinire.

  • Datele istorice arată însă că în general managerii devin mai încrezători în perioada noiembrie – ianuarie, indiferent rezultatele economice ale momentului.
  • Există două explicaţii.
    • Prima este legată de ciclurile macro-economice ale activităţii din industrie. Managerii ştiu că de regulă, activitatea se amplifică începând cu luna februarie sau chiar ianuarie, în funcţie de contracte, şi poate atinge vârfuri semnificative până spre mijlocul verii.
    • A doua explicaţie este că în preajma începutului de an aşteptările managerilor pentru anul care vine sunt mai puternic legate de viziuni pe termen lung, iar proiectele de perspectivă sunt de regulă mai optimiste decât anticipaţiile pe termen scurt.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UBB, după ce Marcel Boloș a anunțat 4 institute de cercetare: Avem multe institute, puțini cercetători; lipsa unei viziuni poate duce la risipirea fondurilor

Vladimir Ionescu

România are multe institute și puțin cercetători, consideră conducerea Universității Babeș-Bolyai, care solicită autorităților să discute cu universitățile și institutele proiectele majore vizate pentru finanțare… Mai mult

Stiri

Dosarul Microsoft 3 – prejudiciu 51 mil euro – se reia de la zero. Unul dintre judecători s-a pensionat

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis reluarea de la zero a unuia dintre dosarele Microsoft, în care sunt inculpați Dinu Pescariu, Gabriel Sandu,… Mai mult

Stiri

Teoria ministrului Sănătății: înmulțirea cazurilor de autism la copii este efectul plecării părinților la muncă în străinătate

Vladimir Ionescu

Declarația ministrului Sănătății conform căreia avem din ce în ce mai multe cazuri de autism la copii din cauza părinților plecați în străinătate, a generat… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România s-a împrumutat la costuri reduse de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

România a reușit să obțină randamente bune la emisiunea de eurobonduri de săptămâna trecută, respectiv la o dobândă medie de 2% pentru obligațiunile cu scadență… Mai mult

Stiri

Strategia investițională a guvernului PNL: Nu mai împărțim banii în 1.000 de proiecte, facem 2-3 proiecte mari

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat că vrea să schimbe filozofia investițiilor publice: în loc ca banii să fie acordați în mai multe locuri,… Mai mult

Europa

Premierul Sloveniei a demisionat. Încep negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară

Iulian Soare

Marjan Šarec (foto), prim-ministrul Sloveniei, și-a anunțat luni seara demisia invocând faptul că actuala coaliție de guvernare este în acest moment incapabilă să îndeplinească așteptările… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar din 2019 a fost de 4,6% din PIB, peste estimările Guvernului

Alexandra Pele

Deficitul bugetar a fost de 4,6% din PIB anul trecut, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea Guvernului la rectificarea din noiembrie. Creșterea peste estimări a… Mai mult