Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

Barometrul Industrial: Contracţia continuă. Companiile nu știu să atragă suficiente comenzi pentru a stabiliza creșterea

de Vladimir Ionescu , 25.2.2019

Activitatea industrială „extrem de slabă din decembrie s-a prelungit şi după anul nou”, iar contracția de anul nou rezidă în capacitatea redusă a companiilor de a atrage comenzi care să diminueze efectele sezonalității, potrivit Barometrului industrial SNSPA & IRSOP, publlicat luni.

„Contracţia de la „schimbarea anilor” are caracter ciclic şi reprezintă o slăbiciune structurală a industriei.

Cauzele principale sunt sezonalitatea şi capacitatea slabă a companiilor de a atrage comenzi suficiente care să stabilizeze creşterea şi să diminueze efectele sezoniere”, spune raportul citat.

Analiştii SNSPA consideră inevitabil cercul vicios al contracţiei, care „determină venituri mai mici, exces de capacitate şi dificultăţi de relansare a creşterii, datorită nivelului scăzut de la care începe revenirea”.

De obicei, în luna ianuarie managerii au aşteptări „mai pozitive despre ce va fi în viitor, decât în orice altă lună a anului”.

Aşteptările „se bazează mai puţin pe situaţia actuală şi mai mult pe convingerea că fazele de revenire ale activităţii vor fi şi în acest an mai mult sau mai puţin la fel cum au fost în anul care a trecut”, mai spune raportul citat.

Eşantionul de 302 de firme industriale este reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

Aşteptările

Indicele sintetic care măsoară aşteptările managerilor despre ce va fi peste şase luni a urcat de la 65 în decembrie la 70 în ianuarie. Mişcarea e similară cu cea petrecută în ianuarie 2018, când indexul „a sărit” de la 67 în decembrie la 71 în ianuarie.

Creşterea aşteptărilor „nu pare să fie bazată pe convingeri eminamente raţionale. Când aşteptările cresc puternic gradul lor de omogenitate tinde să scadă. Valoarea care descrie această relaţie este abaterea standard, adică gradul în care aşteptările individuale se abat de la media grupului. Când abaterea standard creşte, omogenitatea aşteptărilor e mai mică”, spune raportul citat.

Spre exemplu, în ianuarie, aşteptările privind „comenzile noi peste 6 luni” au fost net mai mari decât în decembrie (73 faţă de 60), dar omogenitatea lor a fost mai mică decât în decembrie. Omogenitatea mai mică semnalează un sentiment mai mare de nesiguranţă colectivă, chiar dacă nivelul general al aşteptărilor e mai ridicat.

Aşteptările mari par să reflecte mai multă incertitudine decât aşteptările mai mici.

Producţia

Volumul producţiei a crescut de la un indice de 40 în decembrie la 45 în ianuarie, dar a rămas în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Scăderea activităţii timp de două luni consecutiv poate afecta rata medie de creştere anuală şi economia în ansamblu. Un alt efect este creşterea datoriei corporatiste, datorită veniturilor mai slabe.

Stocurile au rămas la 45 de puncte, faţă de 44 în decembrie, reflectând nivelul scăzut al cererii şi al producţiei.

Comenzile neexecutate au scăzut şi mai mult de la 43 în decembrie la 40 în ianuarie, pe fondul lichidării lucrărilor începute şi a fluxului redus de comenzi noi.

Cererea

Comenzile noi arată o creştere slabă de la 39 în decembrie la 43 în ianuarie. Dar ambele valori se află în zona de contracţie. Media cererii pe lunile decembrie şi ianuarie a avut nivelul cel mai scăzut din ultimele 12 luni.

Comenzile pentru export reprezintă singurul semnal încurajator. Indicele a urcat de la 50 în decembrie la 59 în ianuarie şi se află acum în zona de expansiune.

Dacă relansarea exportului se confirmă în lunile următoare, înseamnă că industria ar putea fi mai puţin atinsă de slăbirea activităţii economice globale. Totuşi, efectul exportului asupra economiei depinde de situaţia internaţională. Creşterea bazată pe export funcţionează de obicei când economia globală e în plin avânt.

Importurile de materii prime au rămas deocamdată staţionare la 49 de puncte, faţă de 48 în decembrie, dar vor creşte probabil în contextul intensificării exportului.

Forţa de muncă

Numărul angajaţilor se află în contracţie uşoară dar permanentă încă din octombrie anul trecut. În decembrie, valoarea indicelui a fost 45, iar în ianuarie a urcat la 48. Când numărul de angajaţi nu creşte în mod real, înseamnă că nici producţia si nici veniturile din taxe şi impozite nu au şanse mari să crească în perioada următoare.
Costuri şi venituri

Costurile de producţie au crescut însă puternic, de la 70 în decembrie la 75 în ianuarie şi au atins valoarea lunară cea mai mare din ultimii 5 ani de când datează Barometrul Industriei. Deocamdată creşterea s-a produs două luni la rând.

Continuarea creşterii în următoarele 2-3 luni poate reprezenta un semnal de inflaţie. Dar independent de evoluţie, cheltuielile mai mari ale firmelor se vor transfera la distribuitori şi la consumatorul final.

Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au crescut mai puţin decât cheltuielile, de la un indice de 58 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 62 în ianuarie. În condiţiile de cerere scăzută şi incertitudine, o creştere chiar şi modică a preţurilor nu reflectă o conjunctură favorabilă, ci mai degrabă tendinţe inflaţionare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

1,5 miliarde de lei – oferta finală a Guvernului primarilor, pentru primari. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Negocierile dintre ministrul de Finanțe și reprezentanții organizațiilor asociative ale primarilor s-au încheiat miercuri cu ieșirea nervoasă a edililor din marile orașe, după ce Eugen… Mai mult

Stiri

Operațiunea ”Pacient sub acoperire”: Colegiul Medicilor spune că e incitare la comiterea de infracțiuni

Vladimir Ionescu

Acțiunea “pacientul sub acoperire”, demarată de ministrul Sănătății, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracțiuni, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde MCV printr-un set de măsuri la nivelul întregii Uniuni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a decis miercuri o serie de măsuri menite să consolideze și statul de drept în Europa, – măsuri care se referă nu doar… Mai mult

Stiri

CSM despre posibilitatea diminuării pensiilor magistraților: Nu vom tolera sub nicio formă!

Vladimir Ionescu

Eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților sau orice altă formă de diminuare a acestora “contravine principiului independenței justiției”, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),… Mai mult

Mobile sticky

Mircea Geoană va fi secretar general adjunct al NATO

Razvan Diaconu

NATO a anunțat miercuri că secretarul general Jens Stoltenberg a decis numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al organizației. Potrivit anunțului… Mai mult

Stiri

Finanțele modifică Legea prevenției – amendă minim 8.000 lei și suspendarea activității pentru lipsa casei de marcat electronice

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de cãtre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor… Mai mult

Europa

Înmatriculările de mașini noi în UE – cel mai mare declin al anului, în iunie

Adrian N Ionescu

În matriculările de mașini noi au scăzut în Uniunea Europeană cu 7,8% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, până la puțin peste… Mai mult