La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Barometrul Industrial: Contracţia continuă. Companiile nu știu să atragă suficiente comenzi pentru a stabiliza creșterea

de Vladimir Ionescu , 25.2.2019

Activitatea industrială „extrem de slabă din decembrie s-a prelungit şi după anul nou”, iar contracția de anul nou rezidă în capacitatea redusă a companiilor de a atrage comenzi care să diminueze efectele sezonalității, potrivit Barometrului industrial SNSPA & IRSOP, publlicat luni.

„Contracţia de la „schimbarea anilor” are caracter ciclic şi reprezintă o slăbiciune structurală a industriei.

Cauzele principale sunt sezonalitatea şi capacitatea slabă a companiilor de a atrage comenzi suficiente care să stabilizeze creşterea şi să diminueze efectele sezoniere”, spune raportul citat.

Analiştii SNSPA consideră inevitabil cercul vicios al contracţiei, care „determină venituri mai mici, exces de capacitate şi dificultăţi de relansare a creşterii, datorită nivelului scăzut de la care începe revenirea”.

De obicei, în luna ianuarie managerii au aşteptări „mai pozitive despre ce va fi în viitor, decât în orice altă lună a anului”.

Aşteptările „se bazează mai puţin pe situaţia actuală şi mai mult pe convingerea că fazele de revenire ale activităţii vor fi şi în acest an mai mult sau mai puţin la fel cum au fost în anul care a trecut”, mai spune raportul citat.

Eşantionul de 302 de firme industriale este reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

Aşteptările

Indicele sintetic care măsoară aşteptările managerilor despre ce va fi peste şase luni a urcat de la 65 în decembrie la 70 în ianuarie. Mişcarea e similară cu cea petrecută în ianuarie 2018, când indexul „a sărit” de la 67 în decembrie la 71 în ianuarie.

Creşterea aşteptărilor „nu pare să fie bazată pe convingeri eminamente raţionale. Când aşteptările cresc puternic gradul lor de omogenitate tinde să scadă. Valoarea care descrie această relaţie este abaterea standard, adică gradul în care aşteptările individuale se abat de la media grupului. Când abaterea standard creşte, omogenitatea aşteptărilor e mai mică”, spune raportul citat.

Spre exemplu, în ianuarie, aşteptările privind „comenzile noi peste 6 luni” au fost net mai mari decât în decembrie (73 faţă de 60), dar omogenitatea lor a fost mai mică decât în decembrie. Omogenitatea mai mică semnalează un sentiment mai mare de nesiguranţă colectivă, chiar dacă nivelul general al aşteptărilor e mai ridicat.

Aşteptările mari par să reflecte mai multă incertitudine decât aşteptările mai mici.

Producţia

Volumul producţiei a crescut de la un indice de 40 în decembrie la 45 în ianuarie, dar a rămas în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Scăderea activităţii timp de două luni consecutiv poate afecta rata medie de creştere anuală şi economia în ansamblu. Un alt efect este creşterea datoriei corporatiste, datorită veniturilor mai slabe.

Stocurile au rămas la 45 de puncte, faţă de 44 în decembrie, reflectând nivelul scăzut al cererii şi al producţiei.

Comenzile neexecutate au scăzut şi mai mult de la 43 în decembrie la 40 în ianuarie, pe fondul lichidării lucrărilor începute şi a fluxului redus de comenzi noi.

Cererea

Comenzile noi arată o creştere slabă de la 39 în decembrie la 43 în ianuarie. Dar ambele valori se află în zona de contracţie. Media cererii pe lunile decembrie şi ianuarie a avut nivelul cel mai scăzut din ultimele 12 luni.

Comenzile pentru export reprezintă singurul semnal încurajator. Indicele a urcat de la 50 în decembrie la 59 în ianuarie şi se află acum în zona de expansiune.

Dacă relansarea exportului se confirmă în lunile următoare, înseamnă că industria ar putea fi mai puţin atinsă de slăbirea activităţii economice globale. Totuşi, efectul exportului asupra economiei depinde de situaţia internaţională. Creşterea bazată pe export funcţionează de obicei când economia globală e în plin avânt.

Importurile de materii prime au rămas deocamdată staţionare la 49 de puncte, faţă de 48 în decembrie, dar vor creşte probabil în contextul intensificării exportului.

Forţa de muncă

Numărul angajaţilor se află în contracţie uşoară dar permanentă încă din octombrie anul trecut. În decembrie, valoarea indicelui a fost 45, iar în ianuarie a urcat la 48. Când numărul de angajaţi nu creşte în mod real, înseamnă că nici producţia si nici veniturile din taxe şi impozite nu au şanse mari să crească în perioada următoare.
Costuri şi venituri

Costurile de producţie au crescut însă puternic, de la 70 în decembrie la 75 în ianuarie şi au atins valoarea lunară cea mai mare din ultimii 5 ani de când datează Barometrul Industriei. Deocamdată creşterea s-a produs două luni la rând.

Continuarea creşterii în următoarele 2-3 luni poate reprezenta un semnal de inflaţie. Dar independent de evoluţie, cheltuielile mai mari ale firmelor se vor transfera la distribuitori şi la consumatorul final.

Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au crescut mai puţin decât cheltuielile, de la un indice de 58 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 62 în ianuarie. În condiţiile de cerere scăzută şi incertitudine, o creştere chiar şi modică a preţurilor nu reflectă o conjunctură favorabilă, ci mai degrabă tendinţe inflaţionare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Directorul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, înlocuit cu un fost “expert” din MAI

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban continuă înlocuirea conducerilor numite politic în instituțiile statului. La Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în locul Danielei Barbu a… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: moțiunea PSD va fi combătută de oameni care au lucrat cu Teodorovici și cu Vâlcov

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă a anunțat miercuri seara că PSD, potrivit Mediafax, că PSD va depune săptămâna viitoare în Parlament o moțiune simplă împotriva ministrului de finanțe… Mai mult

Stiri

Amnesty International: Modelul economic al giganților tech constituie o amenințare la adresa drepturilor omului

Iulian Soare

Supravegherea constantă a miliarde de persoane, de către Facebook și Google sunt o amenințare sistemică la adresa drepturilor omului și a libertății de exprimare, a… Mai mult

Stiri

Document BERD: Reformele pentru o mai bună guvernare în România sunt esențiale

Adrian N Ionescu

Reformele suplimentare pentru o mai bună guvernare trebuie prioritizate în România, mai ales cele care se adresează ineficienței birocrației guvernamentale, potrivit „Transition Report 2019-20” al… Mai mult

Stiri

NATO va pregăti un plan care să liniștească temerile lui Emmanuel Macron

Iulian Soare

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că, la întâlnirea de miercuri a miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO, aliații s-au dovedit receptivi… Mai mult

Stiri

Timișoara: Armata a trimis o echipă CBRN pentru teste toxicologice și decontaminarea blocurilor

Vladimir Ionescu

Inspectoratul General de Poliție a cerut ajutorul Ministerului Apărării pentru a se asigura că locatarii din cele două blocuri deratizate cu un insecticid în urma… Mai mult

Stiri

Premierul socialist moldovean a primit vești bune la Moscova: factura de gaze se reduce

Razvan Diaconu

Noul premier moldovean, Ion Chicu, abia instalat în funcție, a mers în prima sa vizită externă la Moscova, unde s-a întâlnit cu vicepremierul Dmitri Kozak… Mai mult