Având în spate o tradiţie a preşedinţilor americani care au sprijinit idealurile democratice în Europa, Barack Obama a plecat luni într-un turneu de aproape o săptămână în Polonia, Belgia şi Franţa, în încercarea de a demonstra Rusiei că SUA au rămas fidele idealurilor de libertate.
Turneul, care debutează marţi cu o vizită la Varşovia, unde se aniversează 25 de ani de la organizarea primelor alegeri democratice din Polonia post-comunistă, şi se va încheia cu participarea la ceremoniile din Normandia, unde se aniversează 70 de ani de la Ziua Z, a fost precedat de lansarea noii viziuni a Washington-ului asupra politicii externe naţionale.
Analiştii Bloomberg consideră că vizita din Europa a preşedintelui Obama este menită să atragă atenţia în primul rând lui Vladimir Putin, singurul care a reuşit să clatine Europa de la încheierea Războiului Rece.
Barack Obama va folosi întâlnirile programate cu aliaţii săi şi discursurile sale pentru a arăta preşedintelui Putin că nu are decât două opţiuni: fie se va confrunta cu noi sancţiuni, mult mai severe, fie îşi va normaliza relaţia cu Occidentul- totul depinde de cum înţelege Rusia să se raporteze la Ucraina.
O misiune dificilă
Începând de marţi, la Varşovia, apoi la Bruxelles şi la Paris, preşedintele SUA va promova cooperarea economică, securitatea energetică şi solidaritatea în rândul statelor membre NATO şi G7. Barack Obama se va întâlni şi cu preşedintele ales al Ucrainei, Petro Poroşenco, căruia îi va transmite susţinerea administraţiei sale şi va explica că Rusia nu are decât de câştigat dacă lasă Ucraina să îşi urmeze netulburată propria cale.
În condiţiile în care şi preşedintele Vladimir Putin se va afla în Franţa pentru a participa la ceremoniile organizate în Normandia, de unde cu siguranţă va găsi o modalitate să transmită propria viziune asupra evoluţiilor din Europa, şansa preşedintelui american, consideră Bloomberg, este să formeze un bloc internaţional, capabil să răspundă ferm, unitar acţiunilor Rusiei.
Turneul european al preşedintelui Obama vine într-o perioadă de relativă stabilizare a relaţiilor Rusia-Occident, care au cunoscut tensiuni maxime după ce Rusia a anexat Peninsulei Crimeea şi a sprijinit mişcările separatişte din estul Ucrainei.
Recunoaşterea alegerii democratice a lui Petro Poroşenco la scrutinul din 25 mai a făcut ca preconizatele sancţiuni suplimentare la adresa Rusiei să nu mai fie adoptate.
Oricum, notează Bloomberg, opţiunile lui Barack Obama legate de Rusia sunt limitate în condiţiile în care o parte a aliaţilor săi- Germania şi Franţa- au economii strâns legate de Rusia iar alegerile europene au propulsat formaţiuni care îngreunează formarea unei coaliţii SUA-Europa.
Suplimentar, SUA au şi alte imperative strategice, legate de situaţia din Siria, unde cooperarea cu Vladimir Putin este esenţială pentru a rezolva acest conflict local.
Necunoscuta turneului european
Cea mai mare necunoscută a acestui turneu european este dacă, şi mai ales cum, Barack Obama şi Vladimir Putin vor interacţiona. Deocamdată, Casa Albă a transmis că nu există programată nicio întrevedere formală a celor doi şefi de state. Vladimir Putin şi Barack Obama se vor întâlni totuşi în cadrul unei ceremonii de grup organizate cu prilejul aniversării Zilei Z în Franţa.
Există un precedent al întâlnirilor ad-hoc: pe parcursul summit-ului G20 de anul trecut din St. Petersburg, când SUA şi Rusia aveau divergenţe pe tema Siriei, cei doi preşedinţi s-au retras de la discuţiile oficiale pentru o întâlnire privată. Fost ambasador al SUA la Moscova până în februarie 2014, Michael McFaul a declarat Bloomberg că şi o simplă întâlnire de acest gen, chiar dacă s-ar încheia fără niciun rezultat, ar avea o semnificaţie majoră.
“Este puţin probabil că s-ar găsi o fereastă în program pentru o asemenea întrevedere privată, dar dacă aceasta ar avea loc atunci ne-am putea aştepta măcar la diminuarea violenţelor din estul Ucrainei”, consideră ambasadorul McFaul.
Dineurile lui Francois Hollande şi simbolistică
Există premisele ca preşedintele Franţei, Francois Hollande, să încerce să joace un rol de intermediar- şeful statului francez are programate, conform Bloomberg, dineuri separate, în aceeaşi seară, pe care le oferă în onoarea preşedinţilor Putin şi Obama.
Agenţia Reuters transmite că dineul în onoarea lui Barack Obama este planificat pentru 5 iunie, iar cel oferit în onoarea lui Vladimir Putin, pe 6.
Oricare ar fi acest program al întâlnirilor formale între preşedinţii celor 3 state, decizia Franţei de a continua cooperarea militară cu Rusia- vânzarea navelor Mistral- nu este de natură să uşureze eforturile lui Francois Hollande.
Preşedintele Obama a luat hotărârea să participle la ceremoniile din Polonia, care marchează 25 de ani de la alegerea primului preşedinte democrat al unui stat fost membru al blocului sovietic. “În contextual intervenţiei în Ucraina, este un mesaj foarte puternic faptul că SUA şi Polonia privesc la fel şi istoria dar şi prezentul”, declară Ben Rhodes, adjunct al consilierului pe probleme de securitate de la Casa Albă.
“În Normandia va exista un moment similar, când cei prezenţi vor putea să îşi aducă aminte că statele lor au luptat pentru un scop comun- libertatea”, explică Ben Rhodes.
”Nu există pedeapsă mai mare pentru Rusia decât asigurarea independenţei Ucrainei”
Etapa poloneză a vizitei în Europa include o întâlnire cu militarii polonezi şi americani de la Baza Aeriană Lask, care asigură suport aerian al flotilei F 16 detaşată de SUA ca răspuns la evoluţiile din Ucraina.
Reuniunea G7 de la Bruxelles trebuia să se desfăşoare iniţial în formula G8, la Soci, în Rusia, dar SUA, Canada, Germania, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie au decis să suspende Rusia de la discuţii.
Ambasadorul Michael McFaul crede că este crucial ca această reuniune G7 să fie finalizată cu un mesaj comun fără echivoc, care să arate Rusiei că NATO nu concepe ca Rusia să-i încalce frontierele. “Ar fi un dezastru dacă Vladimir Putin s-ar gândi să testeze angajamentul asumat în articolul 5”, afirmă ambasadorul McFaul.
De la debutul crizei din Ucraina, SUA şi UE au impus sancţiuni împotriva a 98 de persoane şi 20 de companii, majoritatea din Rusia. Tensiunile politice dar mai ales posibilitatea înaspririi acestor sancţiuni au determinat masive ieşiri de capital din Rusia şi devalorizarea rublei, plasând economia rusă pe marginea recesiuni.
În acelaşi timp, administraţia Obama a folosit criza din Ucraina pentru a urgenta încheierea unui acord commercial, denumit generic TTIP, între SUA şi UE.
Forumul G7, dar şi vizitele din Polonia şi Franţa, ar trebui să se concentreze mai mult pe ce poate face Occidentul să sprijine Ucraina, crede Andy Kuchins, director al Centrului pentru Studii şi Strategii Internaţionale, din Washington.
“Cred că administraţia americană petrece prea mult timp gândindu-se cum să pedepsească Rusia şi foarte puţin ca să vadă cum poate ajuta Ucraina. Cheia problemei stă în independenţa şi suveranitatea Ucrainei şi dacă vom reuşi acest lucru atunci o pedeapsă mai mare pentru Rusia nu există”, declară Andy Kuchins.
Urmărește-ne pe Google News
