Băncile din Suedia încearcă să blocheze o propunere a guvernului de coaliţie, format din social democraţi şi verzi, care şi-a exprimat de mult timp intenţia de a introduce o taxă pe bănci, care ar reprezenta un risc mai mare la adresa stabilităţii economice decât alte industrii.
„Am văzut cum o criză financiară ne-a costat enorm, astfel că nu este nerezonabil ca băncile să contribuie şi ele”, a declarat marţi ministrul Finanţelor din Suedia, Asa Lindhagen, citată de Bloomberg și preluată de Agerpres.
Oficialul suedez crede că există puţine indicii că industria bancară nu şi-ar permite o nouă taxă: „În mod clar, băncilor le merge foarte bine. Nu este ca şi cum ar fi într-o situaţie dificilă”, a adăugat Asa Lindhagen.
Industria financiară din Suedia se pregăteşte de ripostă. Luni, Asociaţia bancherilor din Suedia a criticat ultima propunere a Guvernului, care potrivit Asociaţiei încalcă legislaţia Uniunii Europene. De asemenea, Asociaţia a prezentat o serie de analize care arată că o nouă taxă ar afecta stabilitatea financiară.
(Citiți și: „Raport BCR: Băncile au avut exces de lichidități în aprilie”)
În replică, premierul Stefan Lofven a folosit Facebook-ul pentru a-şi exprima hotărârea de a merge mai departe, indiferent de nemulţumirile băncilor.
Industria financiară ar reprezenta un „risc potenţial la adresa economiei”, care „îi poate costa mari sume de bani pe contribuabili”. De aceea, are sens ca băncile să plătească taxe mai mari. În consecinţă, „în 2022, vom introduce o nouă taxă pe bănci”, a anunţat premierul suedez.
Criza coronavirus a resuscitat o idee mai veche
Ideea unei taxe pe bănci este vehiculată de mai mulţi ani în Suedia.
În 2020, însă, Guvernul de la Stockholm a fost nevoit să regândească o propunere anterioară, care risca să intre în contradicţie cu legislaţia UE privind ajutoarele de stat, pe fondul semnelor de întrebare cu privire la motivaţia care a stat în spatele propunerii.
La rândul său, Autoritatea de supervizare financiară din Suedia a avertizat că o taxă care să vizeze pasivele băncilor, cum propunea varianta anterioară a taxei, ar putea să evalueze în mod greşit riscurile din industria bancară. În schimb, Autoritatea a apreciat că îngrijorările cu privire la stabilitatea financiară ar putea fi rezolvate mai bine prin utilizarea cerinţelor de capital.
În ultima sa propunere, Guvernul condus de Stefan Lofven vrea să impună o rată de impozitare mai mică decât în propunerea anterioară. Însă, pe de altă parte Executivul vizează şi operaţiunile bancare din afara Suediei. Guvernul de la Stockholm se aşteaptă să strângă venituri suplimentare de cinci miliarde de coroane (600 milioane de dolari) numai anul viitor, dacă taxa va fi pusă în practică.
Asociaţia bancherilor din Suedia susţine că „o astfel de taxă ar avea consecinţe negative de amploare asupra locurilor de muncă din Suedia, asupra creşterii economice a Suediei şi asupra competitivităţii băncilor suedeze”. De asemenea, Asociaţia a sugerat că o astfel de taxă ar afecta eforturile industriei bancare de a face tranziţia la un model de business mai sustenabil.
