Tot mai mult țări își repatriază rezervele de aur ca măsură de protecție împotriva tipului de sancțiuni impuse de Occident Rusiei, arată un sondaj realizat de Invesco printre băncile centrale și fonduri suverane, citat de Reuters.
Evoluția piețelor financiare în 2022 a provocat pierderi pe scară largă administratorilor de fonduri suverane, care își regândesc „fundamental” strategiile, considerând că presiunile inflaționiste și teniunile geopolitice se vor manifesta în continuare pe termen mediu și lung.
Peste 85% dintre cele 85 de fonduri suverane și 57 de bănci centrale care au participat la studiul anual al Invesco Global Sovereign Asset Management consideră că inflația din următorul deceniu va fi mai mare decât media înregistrată în precedentul deceniu.
- Cum investiți acum în aur? Cum credeți că veți investi în următorii 5 ani?
În acest mediu economic ostil, aurul și obligațiunile emise de economiile emergente erau considerate plasamente profitabile, dar înghețarea anul trecut a aproape jumătate din rezerva de aur a Rusiei plus active de 640 de miliarde de dolari în băncile occidentale ca răspuns la invazia Ucrainei, pare să fi declanșat o schimbare.
(Citiți și: ”Guvernatorul BNR: Repatrierea a jumătate din rezerva de aur poate costa de zeci de ori mai mult decât depozitarea în străinătate”)
68% din băncile centrale declară că își țin „acasă” rezerva de aur
Sondajul a arătat că o „parte substanțială” a băncilor centrale sunt preocupate de precedentul creat. Aproape 60% dintre respondenți au declarat că aurul a devenit mai atractiv, în timp ce 68% își depozitează rezervele acasă, comparativ cu doar 50% în 2020.
Un ofical al unei bănci centrale, a spus sub protecția anonimatului: „Am avut aur depozitat la Londra dar l-am transferat înapoi în propria țară pentru a-l păstra ca activ de refugiu și pentru a fi în siguranță”.
Rod Ringrow, șeful Invesco, care a supravegheat efectuarea raportului, a spus că aceasta este o viziune larg răspândită.
„Dacă este aurul meu, atunci îl vreau în țara mea” a fost mantra pe care am văzut-o în ultimul an și ceva”, a spus el.
Diversificarea plasamentelor
Tensiunile geopolitice, combinate cu oportunitățile apărute pe piețele emergente, încurajează, de asemenea, unele bănci centrale să își diversifice deținere și în alte monede, în afară de dolarul SUA.
Aproximativ 7%, procentaj în creștere, consideră uriașa datorie a SUA un factor negativ pentru viitorul bancnotei verde, deși majoritatea nu văd încă o alternativă la moneda de rezervă la nivel mondial. Ponderea celor care vedeau Yuanul chinezesc drept valuta cuncurentă dolarului a scăzut la 18%, comparativ cu 29% anul trecut.
Cele mai mari riscuri: Tensiunile geopolitice și inflația
Aproape 80% dintre cele 142 de instituții chestionate consideră că tensiunile geopolitice sunt cel mai mare risc în următorul deceniu, în timp ce 83% au menționat inflația ca fiind o preocupare majoră pentru următoarele 12 luni.
Proiectele de infrastructură sunt privite acum ca cea mai atractivă clasă de active, în speciale acele proiecte care implică producția de energie regenerabilă.
Îngrijorările privind evoluția economiei chineze face ca India s-a rămână pentru al doilea an consecutiv cea mai atractivă destinație pentru investiții, în timp ce tendința de apropierea de locul de desfacere a produselor avantajează țări precum Mexic, Indonezia și Brazilia.
Pe lângă China, Marea Britanie și Italia sunt privite ca fiind mai puțin atractive, din cauza majorării ratelor dobânzilor, trecerea la munca de acasă și explozia comerțului on-line din timpul pandemiei, care au făcut ca proprietățile imobiliare să fie în prezent cele mai puțin atractive active private.
Ringrow a spus că fondurile de investiții care au avut o performanță mai bună anul trecut au fost cele care au sesizat la timp riscurile prezentate de prețurile supraevaluate ale activelor și sunt dispuse să facă modificări substanțiale de portofoliu. Iar tendința se va manifesta și în viitor.
„Fondurile suverane și băncile centrale încearcă acum să reziste în fața unei inflații mai mari”, a spus el. „Este o mare schimbare”.
***
