duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 februarie, 2014

Guvernul ar putea reduce în două etape comisioanele interbancare la plăţile cu cardul la comercianţi. Reprezentanţi ai mediului de afaceri şi procesatorilor de plăţi au solicitat în cadrul unei dezbateri de la Ministerul de Finanţe să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului. În timp ce reprezentanții băncilor sunt mai degrabă contra proiectului, reprezentanții marilor retaileri și-ar dori ca plafonarea comisioanelor la plățile cu cardul la 0,2-0,3% să se facă imediat.

Un proiect de lege pe aceeași temă, plafonarea comisioanelor la plata cu cardul este în dezbaterea Parlamentului European (PE). Pe 20 februarie, comisia pentru afaceri din PE a avizat favorabil proiectul de lege. Totuși, legea mai are de parcurs mai multe etape până când va produce efecte.

„Propunerea de azi (joi, n.r.) a fost de a exista un pas intermediar al reducerii (comisioanelor interbancare – n.r.). Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi”, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Dan Manolescu, la finalul unei dezbateri publice organizată de Finanţe despre proiectul privind limitarea plăţilor în numerar şi a comisioanelor interbancare, conform MEDIAFAX.


Investitorii străini au solicitat autorităţilor să amâne proiectul privind limitarea comisioanelor interbancare până la momentul adoptării legislației la nivelul Uniunii Europene, considerându-l prematur şi în lipsa unui studiu de impact.

„Pe un proiect european, noi aparent ieşim cu o lege înainte ca acest proiect să fie finalizat, fără să fi făcut un calcul al impactului asupra categoriilor implicate şi cu o perioadă de tranziţie de şase luni în loc de doi ani. Considerăm că este prematur şi am prefera să fie amânat până va fi implementat regulamentul european”, a declarat joi Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

El a arătat că băncile vor trece costurile în altă parte, respectiv la consumatori, mai ales după doi ani în care sistemul bancar a înregistrat pierderi, iar anul trecut profitul marginal a fost obţinut din diferenţa de trecere de la standardele RAS la IFRS.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.

Sancțiuni


Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acordurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei se precizează în proiect.

Ministerul Finanţelor aminteşte că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

„În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)”, se arata în nota de fundamentare a proiectului.

Dan Manolescu a arătat în discuţia de joi că regulamentul la nivelul Uniunii Europene se va aplica la un moment dat si atunci fiecare ţară va prelua direct regulamentul, spre deosebire de o directivă, care presupune alţi paşi de implementare.

„Sunt şi alte state care au făcut pasul înainte, există o tendinţă ca statele UE să facă în anumite situaţii paşi aniticipaţi în ideea în care odată stabilite anumite lucruri la nivel euroepan, ele chiar se întâmplă. Există un regulament UE care se va aplica oricum anul acesta sau anul viitor, ideea era că proiectul să cuprindă toată zona aceasta a plăţilor”, a spus Dan Manolescu.

Reprezentanții MasterCard și Visa avertizează asupra riscurilor

La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect.

El a susţinut că în ultimii ani piaţa plăţilor cu cardul la comercianţi a avut creşteri de 30-40% datorită investiţiilor masive realizate în infrastructură, iar fără acestea, odată cu reducerea comisioanelor, avansul s-ar putea diminua consistent, mai ales că România are un grad de penetrare al plăţilor electronice de 6%, faţă de o medie europeană de 30%.

„Când o să ajungem la nivelul Poloniei, care se află la 35% plăţi electronice, faţă de 6% România, atunci putem să ne gândim să scădem nişte comisioane”, a spus Vladimirescu.

De altfel, reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a reamintit că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri „drastice şi bruşte” a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul prin legislaţie, astfel încât să nu impacteze negativ investiţiile în tehnologiile de plată şi utilizarea cardurilor.

„Nu cred că aceste comisioane trebuie reglementate prin lege, dar dacă vreţi să mergeţi în această direcţie vă recomandăm coborârea la niveluri rezonabile a comisioanelor, pentru că dacă se coboară brusc vor fi riscuri”, a apreciat Cătălin Creţu.

Retailerii cer urgentarea plafonării

Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri vor aplicarea imediată a acestor reduceri de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor, citând datele unui raport întocmit de Consiliul Concurenţei.

„Considerăm că iniţiativa merită să fie adoptată şi cât se poate de urgent. Concurenţa între retaileri este una de preţ, aceştia vor transmite în preţul final către consumator economia făcută prin reducerea comisioanelor”, a afirmat Adrian Manolache, reprezentant al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.

Preşedintele CIS a insistat asupra realizării unui studiu de impact, cu atât mai mult cu cât implicaţiile sunt atât de mari.

„Deci retalierii vor transfera reducerea comisioanelor către consumatori, utilizatorii vor să fie scutiţi de către bănci de creşteri de costuri, ar părea că toată lumea câştigă pentru că sunt şi bănci emitente şi bănci acceptatorare, de aceea spun că ar fi interesat un studiu de impact să vedem cum stăm”, a apreciat Mihai Bogza.

Secretarul de stat Dan Manolescu i-a transmis însă că s-ar întârzia deja foarte mult procesul de implementare dacă se aşteaptă realizarea unui asemenea studiu, având în vedere că s-au realizat studii deja la nivel european înainte de a fi demarat proiectul de regulament.

Cartelurile bancare stabilesc comisioanele

Consiliul Concurenţei este de acord cu aplicarea cât mai rapidă a proiectului, mai ales că au existat runde de discuţii la nivelul instituţiei cu cei implicaţi, susţinând că băncile stabilesc comisioanele prin înţelegeri şi posibile carteluri.

„Să spunem lucrurilor pe nume: comisioanele între bănci sunt făcute prin înţelegere şi prin posibile carteluri. Spun posibile pentru că ele trebuie demonstrate”, a spus Georgeta Fotino, directorul Direcţiei servicii la Consiliul Concurenţei.

Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Mihai Bogza a reacţionat vehement, solicitându-i directorului CC să nu facă astfel de afirmaţii fără susţinere.

După trimiterea propunerilor la Ministerul de Finanţe şi, probabil, o nouă rundă de discuţii, reprezentanţii ministerului vor rescrie proiectul, pe care îl vor înainta Guvernului spre aprobare, după care va intra în Parlament pentru a fi votat.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: