fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Avertisment pentru calitatea creşterii. România – Involuție la productivitatea resurselor între statele UE

de Marin Pana 6.7.2017

România se situează pe penultimul ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, cu doar 0,70 euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2016, potrivit datelor communicate de către Eurostat.

Surprinzător, suntem la mai puţin de două treimi faţă de indexul consemnat pentru anul 2000 şi batem pasul pe loc din 2001 încoace.

Totodată, pentru referinţă, trebuie menţionat că devansăm de puţin Bulgaria (0,68 euro/kg), ne plasăm la doar o treime din media UE28 ( 2,07 euro/kg) și rămânem la o distanță apreciabilă de țări precum Italia ( 3,98 euro/kg), Olanda (3,96 euro/kg), Luxemburg (3,65 euro/kg), Marea Britanie (3,59 euro/kg) sau Spania (3,17 euro/kg).

Singura țară care între 2000 și 2016 a scăzut la productiovitatea resurselor

Analiza Eurostat arată că, între 2000 şi 2016, interval în care productivitatea resurselor a crescut per total state membre UE de la 1,47 euro/kg până la 2,07 euro/kg (cu 41% în termeni reali), România a scăzut la acest indicator esenţial pentru calitatea creşterii unei economii de la 1,09 euro/kg spre 0,70 euro/kg.

Pe cale de consecinţă, raportul dintre noi şi media europeană s-a deteriorat de la 74% la 34%.

CASETA

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate). Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2000 încoace a fost Irlanda, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic în ultimii 12 ani. Ea a fost urmată îndeaproape de Spania şi Italia. Plutonul urmăritor, situat la o distanţă mai mare şi în care se evidenţiază Marea Britanie, este condus de două colege de fost bloc socialist, Slovenia şi Cehia.

Performanțe foarte bune în acest secol au mai reuşit Ungaria şi Polonia, care, cu avantajul că au pornit de la o bază mai mica de performanţă în domeniu, au devansat ( cum ar fi trebuit să facem şi noi), cele două economii europene de referinţă, Franţa şi Germania.

De notat că până şi vecinii bulgarii şi-au îmbunătăţit rezultatul cu 20% şi mai ales, noua membră a UE, Croaţia, ce a traversat o perioadă de recul puternic similară cu cea de la noi prin 2004, şi-a revenit la valori mai mari decât cele de pornire.

La noi, productivitatea resurselor a coborât abrupt în România până în 2008, adică exact în perioada de avânt economic. Trecerea de la postura de ”croitorul Europei” la cea de ”fierarul Europei” a fost însoţită de o deteriorare inerentă a raportului între suma obţinută şi cantitatea de resurse consumate. Care nu a putut fi compensată de sporul de valoare adăugată, în pofida deplasării certe spre produsele de nivel tehnologic mediu.

Revenirea din ultimii opt ani analizați a remediat întrucâtva situația de-a dreptul dezastruoasă la indicatorul analizat, dar ne plasează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca trend şi de-abia ne-a salvat de a deţine lanterna roşie în valoare absolută.

Porniţi de valoarea de avarie din 2008, ritmul de creştere a fost ceva mai bun decât media europeană ( 34% creştere a productivităţii resurselor în 2016 faţă de 31% media UE în acelaşi interval de timp), dar cu totul insuficient pentru a reface decalajele faţă de celelalte ţări.

Aşadar, dincolo de rezultatele economice cantitative, care arată bine la prima vedere, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii, deoarece aici este segmentul pe care stăm cel mai slab în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE. Pe scurt, fără a neglija expansiunea cantitativă, avem nevoie urgentă de creştere intensivă mult mai clară.

Desigur situația nu poate fi remediată decât pe termen lung. Pentru aceasta, însă, trebuie ţintite inteligent domeniile strategice pentru ameliorarea productivităţii resurselor şi nu luate otova măsuri pentru toată economia. În plus, nu trebuie să uităm de educaţie, deoarece este greu de crezut că vom putea vinde mai eficient resurse materiale prelucrate fără resurse umane învăţate.

Doar aşa vom putea păstra şi spori competitivitatea (ceea ce e tot mai dificil pe o piaţă unică extinsă). Competitivitate care va materializa în substituirea treptată și parțială a consumurilor materiale cu creșterea salariilor. Realizată nu prin măsuri administrative de sporuri nominale arbitrare ale veniturilor ci prin cerere şi ofertă, într-o piaţă a muncii bazată pe o monedă naţională puternică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult