Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Avertisment Bloomberg: Patru mari riscuri după zece ani de la criza din 2008

de Marin Pana , 5.7.2018

(Adaptare după un editorial de Sony Kapoor):

***

Este o decadă de când Lehman Brothers s-a prăbuşit şi momentul din an în care pieţele sunt îngrijorate de producerea unei alte „surprize de primăvară”. Nu există două şocuri de piaţă identice şi nimeni nu a reuşit să prevadă prăbuşirea pieţelor. Totuşi, e utilă cunoaşterea vulnerabilităţilor pentru un management mai bun al riscului.

Sunt patru mari zone care sugerează că economia mondială este într-o situaţie mai fragilă în ajunul dispariţiei băncii Lehman Brothers ( eveniment care a rămas în imaginea publică asociat cu declanşarea crizei –n.r.), în urmă cu zece ani.

1.Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat în mod repetat că s-a atins un nivel record de îndatorare în economia globală iar calitatea medie a creditelor luate s-a deteriorat. Nivelul acestora se ridică acum la 63 de trilioane de dolari datorii suverane scadente, la un stoc de 237 trilioane dolari, cu 70 de trilioane USD mai mult decât înainte de declanşarea crizei.

Doar 11 state şi două firme americane mai au rating AAA. Gestiunea datoriilor a devenit mai dificilă iar costurile aferente acestora vor creşte consecutiv normalizării politicilor monetare după ani de relaxare cantitativă (injectarea de bani în piaţă şi păstrarea unor dobânzi foarte reduse pentru relansarea economică – n.r.).

În 2007, SUA a avut un deficit public de 161 de miliarde USD sau 1,1% din PIB, cu mult mai mic decât cel estimat pentru anul în curs, respectiv 804 miliarde USD. Datoria publică americană a urcat de 65% din PIB în 2008 la 105% în prezent. În Zona Euro este cu 20 de procente mai mare, cu un avans de 60% din PIB în Spania şi de 30% din PIB în Italia, care a ajuns acum la 130%.

În mod evident, s-a ajuns ca spaţiul fiscal pentru cheltuieli publice să se îngusteze şi sunt mai puţini bani pentru a implementa politici contraciclice, care să evite repetarea marii crize care a urmat după prăbuşirea Lehman Brothers.

2.Relaxarea cantitativă a lăsat băncile centrale cu un nivel record de 15 trilioane USD active în bilanţurile lor, la un nivel redus record al dobânzilor, ceea ce implică un spaţiu limitat pentru un răspuns robust al politicii monetare în cazul unui alt şoc. La ultimele trei recesiuni, Rezerva Federală a redus rata dobânzii cu cinci procente, în timp ce înainte de criza din 2008, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei menţineau dobânzi de 4% şi, respectiv, 5%.

Cu robinetele de bani ale relaxării cantitative deschise şi rate de dobândă chiar negative în cazul băncilor centrale ale unora dintre economiile grupului G10 (ţările dezvoltate care au încheiat un acord cu FMI pentru a veni cu fonduri care să-i crească capacitatea de împrumut – SUA, Japonia, Elveţia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Suedia, Belgia şi Olanda) repetarea unor măsuri hotărâte, care să împiedice o depresiune în economia mondială, este aproape imposibilă.

3.Centrele de politică solide din 2008 şi-au diminuat puterea. Populismul de stânga şi de dreapta s-a ridicat, parţial ca răspuns la criză. Electoratul este tot mai nemulţumit, după ce puţini au văzut o creştere a puterii de cumpărare şi au experimentat noi forme de insecuritate socială. Sistemele politice europene au generat majorităţi de guvernare tot mai greu de constituit şi mai instabile.

4.În fine, s-a produs o reducere a încrederii şi o slăbire a ordinii internaţionale. SUA urmăreşte o politică de neimplicare în organizaţii economice esenţiale precum G-7 şi G-20, care au fost esenţiale în urmă cu o decadă pentru abordarea crizei. În plus, administraţia Trump a mers în direcţia reducerii cooperării economice internaţionale

Mai nefast, influenţa centrelor de putere politică din ţările europene, sensibile la dezvoltarea unor proiecte comune au pierdut teren iar populiştii s-au extins atât în nucleul dur al Uniunii cât şi la periferia acesteia, lăsând puţin spaţiu pentru politici paneuropene. Brexitul, diviziunea Est-Vest pe tema imigraţiei şi noul guvern italian sunt alte exemple de înrăutăţire ale mediului politic.

Desigur, băncile sunt mai puternice astăzi decât erau în 2008 iar decidenţii au la dispoziţie o paletă mai largă de mijloace de intervenţie în caz de criză. Dar combinaţia dintre spaţiul fiscal şi de politică monetară în continuă diminuare, scăderea importanţei centrelor politice, dezmembrarea ordinii liberale postbelice şi apariţia unui război comercial  înseamnă că lucrurile sunt mai fragile în multe alte privinţe.

Sunt aspecte pe care le-am preluat in extenso, cu mulţumirile de rigoare, deoarece trebuie să fim atenţi la mediul internaţional, în care activează şi economia românească. O abordare prudentă într-un moment în care nori negri se adună asupra acestuia după mai mulţi ani de exapansiune şi lăsarea unui spaţiu de manevră ar fi esenţiale şi pentru decidenţii autohtoni.

***

Sony Kapoor este director executiv la think-tank-ul Re-Define. Opiniile sale nu angajează Bloomberg

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult

Stiri

Augustin Lazăr și-a depus candidatura pentru al 2-lea mandat de procuror general

Vladimir Ionescu

Augustin Lazăr își va depune candidatura pentru al doilea mandat de procuror general pe care-l permite legea, anunță un comunicat al Ministerului Public. Șansele de… Mai mult

Stiri

Deficit comercial de 25 mld. euro, în ianuarie pentru UE – Zona Euro are excedent

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană a înregistrat în ianuarie un deficit al balanţei comerciale de 24,9 miliarde de euro, în vreme ce Zona Euro a marcat un excedent… Mai mult

Stiri

Procesul lui Liviu Dragnea se apropie de final – la următorul termen se vor pune concluziile

Vladimir Ionescu

Procesul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman se apropie de final. Luni au fost reaudiați cinci martori,… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: „Ce facem la banca centrală trece peste înțelegerea administrației ca furnizoare de servicii publice”

Adrian N Ionescu

Perioada actuală este „numai bună” pentru testarea maturităţii instituţionale a Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit unui discurs al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Totodată, BNR… Mai mult

Stiri

Fostul deputat Cristian Rizea condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare. Decizie și în dosarul lui Cristi Borcea

Vladimir Ionescu

Fostul deputat PSD Cristian Rizea (foto) a fost condamnat luni, definitiv, la patru ani și opt luni de închisoare cu executare. El va fi dat… Mai mult