Organizațiile mediului de afaceri sancționează sever deciziile rectificării bugetare aprobate marți de Parlament și avertizează asupra „pericolelor majore” pe care creșterea cheltuielilor le pune pentru stabilitatea financiară a României.
Agențiile de rating vor retrograda România din punctul de vedere al capacității de plată a datoriei, iar costul de finanțare a deficitului va crește cu atât mai mult – remarcă organizațiile mediului de afaceri în comunicatele lor.
Efectele creșterii pensiilor cu 40%, a unor cheltuieli salariale și ale altor prevederi impuse de Parlament vor fi:
- presiunea pe finanțele publice, pe capacitatea țării de a se împrumuta și pe cursul de schimb devine mult prea mare, „în condițiile unui deficit deja peste limitele de avarie” (Confederația patronală Concordia);
- deficitul bugetar poate deveni imposibil de finanțat (Consiliul Investitorilor Străini – FIC);
- toate eforturile de reducere a costului de finanțare al României sunt compromise (Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR).
- cursul de schimb al leului „poate deraia profund și ireparabil” (Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România – ANEIR);
- deciziile lipsite de sustenabilitate reprezintă un derapaj periculos care împovărează pe termen lung populația activă, generațiile viitoare și adâncește tensiunile sociale (Amercian Chamber of Commerce in Romania – AmCham).
Iată pe larg argumentele mediului de afaceri:
Concordia: România are deja cea mai mare pondere a salariilor, pensiilor și asistenței sociale din UE
„Țara noastră avea deja cea mai mare proporție a cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială ca procentaj din buget din toată Uniunea Europeană. Banca Națională a României a avertizat că deficitul poate ajunge la 11% din PIB în urma acestei decizii, cea mai mare valoare de la Revoluție încoace. Ne întrebăm ce se întâmplă dacă pandemia nu se oprește sau se agravează și vor fi necesare resurse publice suplimentare la anul?”, spune Confederația patronală Concordia.
Concordia recunoaște necesitatea creșterii pensiilor. Totuși, „astfel de creșteri masive în condițiile unui deficit deja peste limitele de avarie pun o presiune mult prea mare pe finanțele publice, pe capacitatea țării de a se împrumuta și pe cursul de schimb, toate importante pentru mediul de afaceri. Volatilitatea sporită pe care astfel de decizii o aduce în perioade electorale este contraproductivă pentru mediului economic”.
FIC: Responsabilitatea legiuitorilor este să facă un buget care să garanteze revenirea economică
„Pentru ca România să aibă un viitor economic care să transceadă ciclurilor electorale, într-o perioadă în care criza sanitară a produs turbulențe în economie și în rândul companiilor, cel mai responsabil gest din partea instituțiilor cu putere de legiferare ar fi să asigure o construcție bugetară care să garanteze revenirea economică”, spune comunicatul Consiliului Investitorilor Străini (FIC).
Noile prevederi bugetare „vor genera cel mai mare deficit din ultimii ani: – 11% din PIB, cu impact asupra capacității României de a avea acces la sume importante din fondurile europene și pot aduce schimbări din partea agențiilor de rating internaționale”.
„Problema majoră a unui deficit bugetar atât de mare este dificultatea sau chiar imposibilitatea finanțării acestuia pe piețele financiare. În plus, aceste măsuri ar putea declanșa revizuirea ratingului de țară pentru România, prin urmare, creșterea în continuare a costului datoriei publice ceea ce ar genera un efect negativ asupra întregii economii românești, mai ales în absența unei strategii de rambursare credibile.
Astfel, competitivitatea României va fi slăbită chiar din interior, iar recâștigarea pozițiilor de avantaj pierdute vor aduce costuri suplimentare pe termen mediu”.
AOAR: Cheltuielile nesustenabile din motive electorale – factor major de risc
„Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România”, spune comunicatul AOAR.
„Piețele internaționale nu tolerează deficite excesive pe termen lung! Toate eforturile de reducere a costului de finanțare al României sunt compromise prin această măsură, România expunându-se riscului de scădere a rating-ului de țară.
Spirala periculoasă poate continua cu măsuri de la partenerii europeni, afectarea fondurilor europene alocate României și adâncirea efectelor crizei”.
ANEIR: „Speculanții vor cumpăra azi bani ieftini și îi vor vinde mâine scump, omorând cursul de schimb”
„Asistăm în aceste zile la o redutabilă bătălie cu puternic iz electoral pe teme de fond ale realităților economico-financiare ale țării.
Poate pentru marea masă a ”spectatorilor”/alegătorilor schimburile tăioase de argumente îi lasă nepăsători sau aprigi susținători ai uneia sau alteia din tabere, dar marii investitori din piețele de capital amușinează și acționează. Abia așteaptă ape tulburi în peisajele interne ale oricărei țări – și România nu este o țară de neglijat (cu o datorie publică redusă) – pentru a specula răfuielile dintre preopinenți.
Ce se poate întâmpla? Cursul de schimb – atât de dificil de strunit prin intervențiile discrete, dar eficiente ale Bănicii Centrale – poate deraia profund și ireparabil. Ceea ce ar arunca în aer singura – și cea mai eficientă – ancoră a exportatorilor români: stabilitatea relativă a cursului de schimb.
Speculanții vor cumpăra azi bani ieftini și îi vor vinde mâine scump, omorând cursul de schimb”, spune comunicatul ANEIR.
AmCham: România riscă retrogradarea rating-ului de țară în aceeași săptămână în care piața sa de capital a promovat
„La numai o zi după ce mediul economic, AmCham, Guvernul și instituțiile financiare au salutat promovarea României la statutul de piață emergentă, statut care depinde într-o mare măsură de echilibrul macroeconomic al țării, AmCham Romania își exprimă profunda îngrijorare față de majorarea cu 40% a punctului de pensie și modificarea bugetului asigurărilor sociale, impuse de plenul Parlamentului”, spune comunicatul AmCham.
„Mediul economic a recunoscut de fiecare dată legitimitatea preocupării autorităților abilitate față de categoriile vulnerabile și nevoia asigurării unui trai decent pentru bunicii și părinții noștri. Însă, măsuri precum majorarea pensiilor, care spre deosebire de alte măsuri cu impact bugetar sunt ireversibile, trebuie să fie sustenabile pe termen scurt, mediu și lung, și să evite orice motivare electorală care poate periclita credibilitatea României în plan extern.
În ciuda tuturor avertismentelor privind situația macroeconomică fragilă accentuată de încetinirea economiei globale și de efortul financiar intern angajat în lupta impotriva COVID-19, adoptarea unor astfel de decizii lipsite de sustenabilitate reprezintă un derapaj periculos care împovărează pe termen lung populația activă, generațiile viitoare și adâncește tensiunile sociale.
Este o situație fără precedent și un mesaj confuz pe care România îl transmite comunității investiționale”, mai spune Amcham, care „face apel la responsabilitate din partea decidenților politici astfel încât măsurile și politicile publice adoptate să nu creeze dezechilibre bugetare ci, dimpotrivă să contribuie la sănătatea macroeconomică a țării”.
