joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 martie, 2018

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul de creștere economică pe 2017 la nivelul de 7%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Reamintim că va urma, după aproximativ o lună, varianta provizorie 2. PIB-ul va primi forma semidefinitivă peste un an iar datele vor rămâne ”bătute în cuie” de-abia după doi ani.

Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 0,6% faţă de trimestrul anterior, cea mai mică valoare din ultimele cinci trimestre. Dacă ne uităm, însă, la avansul din T3, cel mai bun din ultimii trei ani, se poate observa că efectul de bază defavorabil a atenuat performanţa din ultimul sfert al anului trecut (vezi tabelul).

Evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de trimestrul precedent, 2015 – 2017  (%, serie ajustată sezonier) – varianta calculată la zi (date provizorii -1-) – în tabelul alăturat.


Pe seria brută, se poate vedea o evoluţie în ultimul trimestru din 2017 foarte aproapiată de media anuală, la fel ca şi în anii anteriori. Valoarea record de +8,8% consemnată în trimestrul al treilea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent a rămas izolată, dar a dus rezultatul de ansamblu peste aşteptările iniţiale.

Evoluția produsului intern brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent, 2015 – 2017 (%, serie brută) – varianta curentă – în tabelul alăturat.

Faţă de anul de referinţă 2008, PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 16,6% (o şesime) în perioada 2015 – 2017, după ce revenise de-abia în 2014 exact la valoarea din 2008.

Performanţa pare bună dar trebuie să fim atenţi. Am avut nevoie de şase ani pentru a recupera declinul din 2009, ceea ce ar trebui să ne avertizeze în privinţa forţării unei creşteri economice peste potenţial.


Trimestrul unu s-a situat semnificativ sub cota de 20% din rezultatul final, în timp ce trimestrul patru a urcat peste pragul de 30%. Astfel, şi pe fondul creşterii inflaţiei în ultimele trimestre, repartizarea valorilor nominale pe parcursul anului a devenit şi mai dezechilibrată.

Rezultatul final a depăşit cu mai bine de un procent şi jumătate valoarea utilizată în prezentarea execuţiei bugetare (856,4 miliarde lei nominal pe total 2017, faţă de doar 842,5 miliarde lei suma de referinţă pentru Ministerul Finanţelor). Cu toate acestea, rezultatul final de creştere economică a rămas la 7% în termeni reali.

Cum au crescut sectoarele economice: Industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit industriei, cu 1,9%, urmată de comerţ (+1,6%) şi un trio cu aceeaşi contribuţie de 0,7%: agricultură, activităţi profesionale şi impozitele nete (acestea din urmă se însumează cu valoarea adăugată brută pentru a calcula PIB).Sectorul IT a adus şi el un plus de 0,6%

În pofida unui rezultat mai slab în ultimul sfert al anului, agricultura a fost marea revelaţie a anului 2017, ritmul de creştere în volum de 18,3% fiind cu totul remarcabil. Prin efect de bază, însă, rezultatele bune vor fi greu de reeditat în 2018, mai ales că nici vremea din iarna trecută nu a fost favorabilă sectorului vegetal.

Va trebui să fim atenţi şi la intrarea pe teritoriul negativ a sectorului de construcţii, în pofida unei uşoare reveniri pe final de an. De semnalat, însă, revenirea robustă a segmentului de intermedieri financiare şi asigurări, care a reuşit un ritm de creştere aproape triplu în T4 faţă de valoarea consemnată pe ansamblul lui 2017.

Trendul din comerțul exterior apare ca îngrijorător, în condiţiile în care ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor. Mai mult, decalajul s-a dublat în ultimul trimestru faţă de situaţia înregistrată pe ansamblul anului trecut.

Adică exact pe dos decât ar fi fost necesar pentru ne îmbunătăţi poziţia din comerţul exterior, unde alte ţări din regiune au înregistrat excedente şi nu deficite în creştere, precum noi.

Formarea brută de capital fix s-a îmbunătățit notabil spre finalul anului, chiar dacă rezultatul formării brute de capital per total s-a păstrat „în linie” cu performanţa pe tot anul. Este un factor de natură să dea speranţe în privinţa previziunilor de creștere economică pe 2018.

Una peste alta, datele prezentate de statistica oficială arată bine, însă rezultatele obţinute cu preţul periclitării echilibrelor macroeconomice vor trebui consolidate cu mare grijă în 2018 – 2019 ( semnele de atenţionare se tot adună, inflaţie, curs, deficit de cont curent).

Asumarea de către stat a repartizării unor beneficii bazate pe o creştere etern prezumată a fi foarte bună nu este recomandabilă, pentru a nu repeta ( fie şi la o scară mai redusă) erorile de politică economică din 2008 – 2009.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Exportul fiind unul din motoarele de baza ale cresterii economice nationale, se impune ca elementul analitic insotitor al acesteia sa fie cresterea industriala.”Carburantul” (industrie) care alimenteaza motorul (export) ce conditioneaza strategic cresterea economica nationala, se cere analizat/evaluat simultan (si in interdependenta sa organica) cu aceasta.In caz contrar, analizele ramin lipsite de cunoasterea „la zi” a fundamentul determinant al cresterii economice nationale, facind impozibila atit evaluarea cresterii economice viitoare cit si masura in care ea este sanatoasa, durabila, ori bolnava, consumerista …

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Exportul fiind unul din motoarele de baza ale cresterii economice nationale, se impune ca elementul analitic insotitor al acesteia sa fie cresterea industriala.”Carburantul” (industrie) care alimenteaza motorul (export) ce conditioneaza strategic cresterea economica nationala, se cere analizat/evaluat simultan (si in interdependenta sa organica) cu aceasta.In caz contrar, analizele ramin lipsite de cunoasterea „la zi” a fundamentul determinant al cresterii economice nationale, facind impozibila atit evaluarea cresterii economice viitoare cit si masura in care ea este sanatoasa, durabila, ori bolnava, consumerista …

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: