Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Avem ministru, n-avem plan: Master Planul avizat de Bruxelles n-a fost adoptat guvern, Comarnic-Brașov merge mai departe cu bani de la buget

de Victor Bratu 16.7.2015

harta masterplan

România, plină de autostrăzi, pe hârtie

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea lui Iulian Matache în funcţia de ministru al Transporturilor. Iulian Matache, fost secretar de stat în minister, a fost propus miercuri de premeierul Ponta după ce preşedintele Iohannis a refuzat prima nominalizare făcută de PSD.

Prioritatea noului ministru ar trebui să fie adoptarea în guvern a Master Planului General de Transporturi.

Forma finală a documentului a fost convenită cu experţii Comisiei Europene pe data de 10 iulie, după mai mult de un an şi jumătate de negocieri, însă documentul trebuie să capete un caracter formal (aprobat în şedinţă de guvern) pentru a deveni opozabil Comisiei.

Când trebuia să se bărbierească premierul Ponta

“Nu se întâmplă chiar în fiecare zi un lucru important, dar astăzi chiar este un lucru important, și anume lansarea în mod oficial a Programului Operațional pentru Infrastructură Mare, care include și faimosul Master plan de Transport, mai cunoscut în România decât orice altceva.

Înainte de a pleca din țară, i-am spus domnului ministru Rus, în tradiția altor oameni politici cunoscuți, că-mi las barbă și nu mă mai rad până nu se aprobă Master Planul. Iată că s-a aprobat, pentru că fără Master plan nu puteam să avem Programul Operațional. Mă bucur foarte tare că acest lucru s-a întâmplat, nu doar pentru că vorbim, cu siguranță, despre cel mai important program operațional finanțat de Comisia Europeană și cofinanțarea Guvernului României. (…) Sunt 12 miliarde de euro, însemnând 9,5 miliarde fonduri nerambursabile și 2,5 fonduri de la buget”, a declarat Victor Ponta pe 10 iulie la Palatul Victoria, la evenimentul de semnare a Deciziei de Aprobare a Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM).

Premierul Victor Ponta are dreptate când afirmă că domeniul transporturilor (Master Planul) este o componentă a POIM, alături de mediu şi de energie. Dar se înşeală atunci când crede că simpla finalizare a discuţiilor de la Bruxelles ţine loc de document oficial.

Potrivit procedurilor Comisiei Europene, Master Planul General de Transport este un document al statului român care trebuie să fie aprobat oficial, în şedinţă de guvern.

În data de 13 iulie, surse de la Comisia Europeană au declarat pentru cursdeguvernare.ro, că versiunea finală a Masterplanului a fost trimisă deja la București, ”discuțiile cu Comisia sunt definitiv închise”, dar că, pentru a fi valid, ”documentul trebuie adoptat formal de către guvernul României”. Masterplanul este un document diferit de Programul Operațional Infrastructură Mare – semnat săptămâna trecută.

Diverse forme ale acestui document au fost doar prezentate în guvern şi Parlamentului, atât în timpul mandatului lui Dan Şova cât şi în cel al lui Ioan Rus. Comisia Europeană a solicitat chiar consensul politic pe acest document, nici acesta nerealizat oficial.

La ultima şedinţă de guvern, miercuri 15 iulie, din lista documentelor adoptate a lipsit o hotărâre de adoptare a documentului în baza căruia se pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport.

Dacă adoptarea în guvern a Master Planului nu este secretă, atunci, având şi un titular în fruntea ministerului, guvernul poate va trece acest punct pe agenda unei reuniuni viitoare.

De ce s-a împiedicat strategia naţională de transport

Surse apropiate negocierilor purtate în ultimele 20 de luni au declarat cursdeguvernare.ro că experţii Comisiei au avut numeroase obiecţii asupra modului în care a fost conceput acest plan strategic, atât în ceea ce priveşte prioritizarea, cât și în ce privește implementarea proiectelor.

Obiecţiile au existat la toate componentele Master Planului – drumuri, căi ferate, naval, aerian.

Cel mai controversat aspect ajuns în atenţia publicului a fost legat de insistenţa cu care miniştrii transporturilor din Cabinetul Ponta, inclusiv premierul, au promovat necesitatea demarării lucrărilor la autostrada Comarnic- Braşov.

Guvernul a încercat inclusiv varianta Parteneriatului Public-Privat, respinsă şi aceasta de experţii Comisiei din cauza costurilor exagerate ale investiţiilor comparativ cu gradul de rentabilitate.

Detaliu semnificativ : în documentaţia pregătitoare PPP guvernul asigura de atingerea unor ţinte de trafic anual, respectiv venituri în beneficiul partenerului extern pentru amortizarea cheltuielilor.

Guvernul se angaja să contribuie cu 300 milioane euro anual pentru compensarea indicatorilor scăzuţi de trafic.

Fostul preşedinte Traian Băsescu atrăgea atenţia, la instalarea ministrului Ioan Rus la Transporturi: „Acolo ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie. De asemenea, s-au contractat studii de fezabilitate de circa 50 de milioane de euro, care nu vor mai fi valabile, cea mai mare parte din ele, în 2 ani. Dar s-au găsit nişte firme cărora să li facă cadouri. Am rugămintea să verificaţi cu atenţie lucrurile acestea înainte de a vă asuma derularea mandatului.”

Ce nu a uitat premierul: CoBra reînvie, cu bani de la buget

rusIoan Rus nu a găsit nimic în neregulă la acest proiect.

În plus, deja fără nicio calitate în Guvernul Ponta, Ioan Rus explica, pe 10 iulie, la Digi TV: ”Ploiești-Comarnic îl lăsăm după 2020, dar luna aceasta începem București-Brașov. SF-ul existent pe București-Brașov are cîteva bucăți pe Valea Prahovei care nu sunt bune, trebuie refăcute, dar începem din capete cu autostrada că acolo SF-ul e bun, începem de la Comarnic și de la Brașov. Şi facem SF-ul pentru secțiunile montane, studii geo că alea ne trebuie. Începem și cu centura Comarnic acum și cu centura Bușteni” – a spus ministrul. (Subl. aparțin redacției)

Declaraţiile fostului ministru au fost urmate de fapte: CNADNR  a publicat în sistemul electronic de achiziţii publice un anunţ de licitaţie deschisă pentru proiectarea şi execuţia capetelor autostrăzii Comarnic-Braşov (53 de kilometri). 

Cele două segmente au în total 10 kilometri, iar suma totală pentru investiţie estimată de CNADNR este de circa 400 de milioane de lei, echivalentul a 90 de milioane de euro.

În iunie CNADNR a denunţat înţelegerea cu asocierea Vinci – Strabag – Aktor pentru construirea prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.

Cei 53 de kilometri ar fi costat 8,5 miliarde de euro, însă la proiect s-a renunţat din cauza opoziţiei Comisiei Europene, FMI şi Bănci Mondiale, îngrijorate de deficitul care l-ar fi produs această investiţie.

Guvernul şi CNADNR au anunţat ulterior că vor realiza “fazat”, adică pe bucăţi,  această autostradă. Cu bani de la buget sau din credite externe.

Un cost total, cât mai exact, al lucrărilor “fazate” nu a fost comunicat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.7.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult