vineri

20 mai, 2022

Avem ministru, n-avem plan: Master Planul avizat de Bruxelles n-a fost adoptat guvern, Comarnic-Brașov merge mai departe cu bani de la buget

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iulie, 2015

harta masterplan
România, plină de autostrăzi, pe hârtie

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea lui Iulian Matache în funcţia de ministru al Transporturilor. Iulian Matache, fost secretar de stat în minister, a fost propus miercuri de premeierul Ponta după ce preşedintele Iohannis a refuzat prima nominalizare făcută de PSD.

Prioritatea noului ministru ar trebui să fie adoptarea în guvern a Master Planului General de Transporturi.

Forma finală a documentului a fost convenită cu experţii Comisiei Europene pe data de 10 iulie, după mai mult de un an şi jumătate de negocieri, însă documentul trebuie să capete un caracter formal (aprobat în şedinţă de guvern) pentru a deveni opozabil Comisiei.

Când trebuia să se bărbierească premierul Ponta


„Nu se întâmplă chiar în fiecare zi un lucru important, dar astăzi chiar este un lucru important, și anume lansarea în mod oficial a Programului Operațional pentru Infrastructură Mare, care include și faimosul Master plan de Transport, mai cunoscut în România decât orice altceva.

Înainte de a pleca din țară, i-am spus domnului ministru Rus, în tradiția altor oameni politici cunoscuți, că-mi las barbă și nu mă mai rad până nu se aprobă Master Planul. Iată că s-a aprobat, pentru că fără Master plan nu puteam să avem Programul Operațional. Mă bucur foarte tare că acest lucru s-a întâmplat, nu doar pentru că vorbim, cu siguranță, despre cel mai important program operațional finanțat de Comisia Europeană și cofinanțarea Guvernului României. (…) Sunt 12 miliarde de euro, însemnând 9,5 miliarde fonduri nerambursabile și 2,5 fonduri de la buget”, a declarat Victor Ponta pe 10 iulie la Palatul Victoria, la evenimentul de semnare a Deciziei de Aprobare a Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM).

Premierul Victor Ponta are dreptate când afirmă că domeniul transporturilor (Master Planul) este o componentă a POIM, alături de mediu şi de energie. Dar se înşeală atunci când crede că simpla finalizare a discuţiilor de la Bruxelles ţine loc de document oficial.

Potrivit procedurilor Comisiei Europene, Master Planul General de Transport este un document al statului român care trebuie să fie aprobat oficial, în şedinţă de guvern.


În data de 13 iulie, surse de la Comisia Europeană au declarat pentru cursdeguvernare.ro, că versiunea finală a Masterplanului a fost trimisă deja la București, ”discuțiile cu Comisia sunt definitiv închise”, dar că, pentru a fi valid, ”documentul trebuie adoptat formal de către guvernul României”. Masterplanul este un document diferit de Programul Operațional Infrastructură Mare – semnat săptămâna trecută.

Diverse forme ale acestui document au fost doar prezentate în guvern şi Parlamentului, atât în timpul mandatului lui Dan Şova cât şi în cel al lui Ioan Rus. Comisia Europeană a solicitat chiar consensul politic pe acest document, nici acesta nerealizat oficial.

La ultima şedinţă de guvern, miercuri 15 iulie, din lista documentelor adoptate a lipsit o hotărâre de adoptare a documentului în baza căruia se pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport.

Dacă adoptarea în guvern a Master Planului nu este secretă, atunci, având şi un titular în fruntea ministerului, guvernul poate va trece acest punct pe agenda unei reuniuni viitoare.

De ce s-a împiedicat strategia naţională de transport

Surse apropiate negocierilor purtate în ultimele 20 de luni au declarat cursdeguvernare.ro că experţii Comisiei au avut numeroase obiecţii asupra modului în care a fost conceput acest plan strategic, atât în ceea ce priveşte prioritizarea, cât și în ce privește implementarea proiectelor.

Obiecţiile au existat la toate componentele Master Planului – drumuri, căi ferate, naval, aerian.

Cel mai controversat aspect ajuns în atenţia publicului a fost legat de insistenţa cu care miniştrii transporturilor din Cabinetul Ponta, inclusiv premierul, au promovat necesitatea demarării lucrărilor la autostrada Comarnic- Braşov.

Guvernul a încercat inclusiv varianta Parteneriatului Public-Privat, respinsă şi aceasta de experţii Comisiei din cauza costurilor exagerate ale investiţiilor comparativ cu gradul de rentabilitate.

Detaliu semnificativ : în documentaţia pregătitoare PPP guvernul asigura de atingerea unor ţinte de trafic anual, respectiv venituri în beneficiul partenerului extern pentru amortizarea cheltuielilor.

Guvernul se angaja să contribuie cu 300 milioane euro anual pentru compensarea indicatorilor scăzuţi de trafic.

Fostul preşedinte Traian Băsescu atrăgea atenţia, la instalarea ministrului Ioan Rus la Transporturi: „Acolo ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie. De asemenea, s-au contractat studii de fezabilitate de circa 50 de milioane de euro, care nu vor mai fi valabile, cea mai mare parte din ele, în 2 ani. Dar s-au găsit nişte firme cărora să li facă cadouri. Am rugămintea să verificaţi cu atenţie lucrurile acestea înainte de a vă asuma derularea mandatului.”

Ce nu a uitat premierul: CoBra reînvie, cu bani de la buget

rusIoan Rus nu a găsit nimic în neregulă la acest proiect.

În plus, deja fără nicio calitate în Guvernul Ponta, Ioan Rus explica, pe 10 iulie, la Digi TV: ”Ploiești-Comarnic îl lăsăm după 2020, dar luna aceasta începem București-Brașov. SF-ul existent pe București-Brașov are cîteva bucăți pe Valea Prahovei care nu sunt bune, trebuie refăcute, dar începem din capete cu autostrada că acolo SF-ul e bun, începem de la Comarnic și de la Brașov. Şi facem SF-ul pentru secțiunile montane, studii geo că alea ne trebuie. Începem și cu centura Comarnic acum și cu centura Bușteni” – a spus ministrul. (Subl. aparțin redacției)

Declaraţiile fostului ministru au fost urmate de fapte: CNADNR  a publicat în sistemul electronic de achiziţii publice un anunţ de licitaţie deschisă pentru proiectarea şi execuţia capetelor autostrăzii Comarnic-Braşov (53 de kilometri). 

Cele două segmente au în total 10 kilometri, iar suma totală pentru investiţie estimată de CNADNR este de circa 400 de milioane de lei, echivalentul a 90 de milioane de euro.

În iunie CNADNR a denunţat înţelegerea cu asocierea Vinci – Strabag – Aktor pentru construirea prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.

Cei 53 de kilometri ar fi costat 8,5 miliarde de euro, însă la proiect s-a renunţat din cauza opoziţiei Comisiei Europene, FMI şi Bănci Mondiale, îngrijorate de deficitul care l-ar fi produs această investiţie.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Guvernul şi CNADNR au anunţat ulterior că vor realiza “fazat”, adică pe bucăţi,  această autostradă. Cu bani de la buget sau din credite externe.

Un cost total, cât mai exact, al lucrărilor “fazate” nu a fost comunicat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: