Aproape o treime dintre gospodăriile din România au avut anul trecut probleme cu plata la timp a cheltuielilor, reiese din studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, în 2017”, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În ciuda faptului că indicatorii legaţi de nivelul de trai au înregistrat, în general, evoluţii modeste, românii sunt ceva mai optimişti decât locuitorii altor state din sud-estul Europei. 44% dintre români spun că fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente.
În aceeaşi situaţie se regăseau, anul trecut, trei sferturi dintre greci, 61,7% dintre bulgari şi aproape şase din zece croaţi.
În Ungaria, acest procent a fost similar celui din România, respectiv 42,8%, în vreme ce doar un sfert dintre cehi şi polonezi se confruntau cu astfel de probleme.
Anul trecut, România avea un PIB pe cap de locuitor de 8.200 de euro, de două ori mai mic decât cel din Grecia, însă cu aproape 2.000 de euro peste nivelul din Bulgaria. Ungaria și Polonia au ajuns la un PIB/capita de 11.800 de euro, iar Cehia la 17.200, reiese din datele Eurostat.
Bugetele de familie
Estimările legate de nivelul minim al veniturilor de care ar avea nevoie o gospodărie pentru a-şi acoperi cheltuielile curente indică diferenţe mari între condiţiile de trai din mediul urban şi cel rural şi este direct legat de gradul în care populaţia consideră că face faţă cheltuielilor de zi cu zi.
Dacă în mediul rural aproape 15% dintre gospodării spun că s-ar descurca lunar cu venituri de până la 1.000 de lei, în mediul urban, doar un procent de 6% din gospodării consideră acest nivel sustenabil. Dintre gospodăriile urbane, aproape 71% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2.000 lei lunar.
Împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 8% dintre gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic etc. (50,9%) ṣi plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (46,5%).
În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: datorii, acoperirea unei descoperiri de cont, plata facturilor (18,5%); cheltuieli pentru concedii ṣi timp liber (6,9%); achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (3,7%) ṣi investiţii (2,5%).
Cele mai importante concluzii ale studiului
- 31,7% dintre gospodării nu au putut să-şi plătească la timp cheltuieli curente, cele mai multe întârzieri fiind la întreţinere, respectiv curent electric. Aproape jumătate dintre gospodăriile formate dintr-un părinte cu cel puţin un copil au avut probleme din acest punct de vedere. De asemenea, peste 40% dintre familiile cu trei sau mai mulţi copii au acumulat restanţe la întreţinere sau la energie.
- Într-o treime dintre gospodăriile româneşti nu există nicio persoană ocupată.
- 66,5% dintre gospodării nu şi-au permis anul trecut o vacanţă de o săptămână.
- Una din patru gospodării nu şi-a permis consumul a cel puţin unui fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile.
- 30% dintre gospodării consideră că ar avea nevoie de venituri de peste 3.000 de lei pentru a face faţă tuturor cheltuielilor, în vreme ce 4,3% s-ar descurca şi cu venituri de sub 750 de lei.
- Cei mai mulţi români consideră că fac faţă cu oarecare dificultate cheltuielilor lunare. Sub 5% sunt de părere că se descurcă uşor şi foarte uşor.
- Şase din zece familii locuiesc la casă, în special acelea formate din cinci sau mai mulţi membri.
- 13,5% au probleme legate de locuinţă, de la lumină insuficientă, la probleme cu acoperişul, igrasie şi finisaje deterioate.
- Aproape o gospodărie din zece nu îşi permite achiziţionarea unei maşini de spălat rufe, în vreme ce 27,2% nu au bani de o maşină.
- Cei mai mulţi români sunt absolvenţi de liceu (30%) sau de gimnaziu (25%). Doar 13,7% aveau studii superioare la finele anului trecut.
- Aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 25 şi 34 de ani sunt necăsătoriţi.
- Peste 70% dintre români consideră că starea lor de sănătate este bună şi foarte bună. Doar 20% dintre persoanele de peste 16 ani suferă de o boală cronică.
- Unu din zece tineri a început să lucreze după vârsta de 24 de ani.
Vârsta la care o persoană începe să desfăşoare o activitate economico-socială poate fi un indiciu asupra nivelului de trai al respectivei persoane. Cu cât vârsta de integrare pe piaţa forţei de muncă este mai ridicată, cu atât mai mult se poate presupune că persoana a dobândit un nivel de instruire mai ridicat care îi poate permite realizarea unor venituri superioare, notează specialiştii INS.
Din distribuţia persoanelor de 16 ani şi peste care au experinţă profesională rezultă că aproximativ patru persoane din cinci au început să lucreze la o vârstă cuprinsă între 18-24 ani, o persoană din zece a intrat pe piaţa forţei de muncă înainte de a împlini 18 ani, și o persoană din nouă a început să lucreze după vârsta de 24 ani.
Dacă în urban 5,9% dintre persoanele de 16 ani şi peste au început să lucreze la o vârstă cuprinsă între 15 şi 17 ani şi 80,3% în intervalul 18-24 ani, în mediul rural constatăm că debutul activităţii are loc la vârste mai mici: 14,2% dintre persoanele de 16 ani şi peste au început să lucreze în intervalul 15-17 ani şi 77,5% în intervalul 18-24 ani.
- Două din zece persoane ocupate lucrează peste 40 de ore pe săptămână.
Pentru persoanele cu nivel scăzut de instruire obstacolele în găsirea unor locuri de muncă decente sunt mai numeroase. De aceea, aceste categorii de persoane deţin cele mai mari ponderi ale celor două extreme: număr mai redus de ore de muncă, sub 30 ore pe săptămână (5,9%) şi număr prelungit de ore de muncă, peste 40 ore pe săptămână (36,8%). Puţin peste jumătate (57,3%) dintre persoanele cu nivel scăzut de instruire lucrează cu program obişnuit de lucru, de 30-40 ore pe saptămână.
- Anul trecut, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 71,4% iar a celor cu grup sanitar de 69,8%.
Ancheta realizată de INS colectează date despre situaţia economică a gospodăriilor, condiţiile de locuit, înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată, starea de sănătate, nivelul de instruire, experienţa profesională etc.
Urmărește-ne pe Google News
