Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2020 a ajuns la 5.225 lei, cu 4,4% mai puțin faţă de luna anterioară.
Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 4,5%, până la 3.189 lei, respectiv 667 de euro la cursul mediu al lunii ianuarie 2020, în care au fost încasaţi banii cuveniți pentru luna anterioară.
De remarcat, însă, că valorile sunt comparabile cu cele din noiembrie 2019, de unde rezultă că vârful de la finalul anului trecut a provenit din primele de sezon.
După ajustarea cu nivelul preţurilor (52% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a scăzut la 1.282 de euro (sumă echivalentă, la preţurile medii din UE).
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 11,2 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 216,9%.
Avansul nominal al salariului net în raport cu ianuarie 2019 s-a redus la +8,4%. Pe fondul unei inflații anuale de 3,6%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a scăzut brusc la doar +4,8%, valoare mai mică de jumătate față de valorile din ultimele 12 luni, cu o excepție la limită și conjuncturală în decembrie.
Cu toate acestea, evoluția câștigurilor salariale a rămas decuplată clar de evoluția productivității muncii industriale. Aceasta a trecut pe minus pe ultimele opt luni pentru care s-au prelucrat, deocamdată, datele disponibile și a ajuns la o medie de -1,3% pe anul 2019. Per total, avem un semnal important de ajustare prin piață a majorării veniturilor, pe care am face bine să nu-l ignorăm.
Situația pe ramuri de activitate
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat în sectorul producției de energie electrică şi termică, gaze, apă (+15% nominal, +11% în termeni reali, ajustat cu inflația). Construcțiile s-au repliat pe locul doi (+11,7%, respectiv +7,8% real), după ce efectul de bază al facilităților fiscale acordate a dispărut.
Alte patru segmente de activitate au mai reușit, de data aceasta, să treacă pragul de două cifre la majorările nominale: „Servicii administrative şi activități suport”, „Tehnologia informaţiei”, „Transport şi depozitare„ și „Comerț”. Urmate, peste media națională, de „Distribuţia apei, salubritate, deşeuri”
Imediat sub media națională, figurează industria prelucrătoare (+8,4% creștere nominală și +4,6% creștere reală), adică destul de aproape de rezultatul economiei per ansablu. Cu toate acestea, raportul veniturilor nete față de valoarea consemnată pentru întreaga economie (în scădere față de luna anterioară) a scăzut din nou, până sub 85%.
La coada clasamentului creșterilor salariale, cu doar +0,6%, apare sănătatea, unde majorările stabilite până în 2022 au fost acordate integral la începutul perioadei de creștere planificată a salariilor din sectorul bugetar. De remarcat, a apărut o scădere în termeni reali a veniturilor salariale, pe segmentul „hoteluri și restaurante”.
Un răspuns
Nu e nimic extraordinar . Pur si simplu o corectie si o corelare cu productivitatea muncii. Si , or sa mai fie astfel de corectii pana la sfarsitul anului . Cred ca cel mai bine ar fi sa inghetam salariile , pensiile si celelate cheltuieli bugetare ca sa ajungem la un echilibru bugetar si la un spatiu fiscal suficient de mare ca sa ajutam mediul privat sa se dezvolte . Sanatatea si educatie pe plan secund ( sa cititi Ion Barbu domnule Catu ).Intre timp , mediul privat sa continue sa nu isi plateasca taxele si impozitele , sa faca evaziune fiscala si numca la negru.Si acum este momnetul!A venit coronavirusul ! Cale libera domnule Catu ! Lunile urmatoare vom vedea numai rosu la cifrele statistice.In rest , numai de bine .