Autorităţile ucrainene caută soluţii pentru a opri retragerile bani ale populaţiei din bănci şi încearcă să dea asigurări că depozitele ucrainenilor sunt în siguranţă. Potrivit Bloomberg, 7% dintre depozite au fost retrase din băncile din Ucraina în timpul sângeroaselor ciocniri de săptămâna trecută de la Kiev, iar acum este nevoie de măsuri pentru a evita default-ul.
Ucrainenii au retras din bănci 30 de miliarde de grivne, moneda naţională ucraineană, echivalentul a 3,1 miliarde de dolari în numai două zile, între 18 şi 20 februarie, a spus noul guvernator al Bănacii Naţionale, Stepan Kubic într-un interviu. Între timp, în vestul şi centrul ţării, dar şi în Kiev, retragerile s-au mai temperat după semnarea acordului dintre opoziţie şi preşedintele Ianukovici, care a dus la încetarea violenţelor. Însă nu acelaşi lucru se întâmplă în estul rusofon al ţării. Şeful Băncii Naţionale a mai spus că depozitele se ridică la 430 de miliarde de grivne.
Deprecierea monedei naţionale
Hrivna a pierdut 6,4% şi este cotată la 9,8 grivne pentru un dolar, potrivit Bloomberg. Randamentul bondurilor guvernamentale cu scadenţă în aprilie 2023 s-a redresat uşor şi a urcat la 9,56%. Şi moneda naţională se va redresa „după formarea noului guvern, de la care se aşteaptă un program de stabilizare şi ajutorul financiar internaţional”, estimează guvernatorul. Banca centrală intenţionează să acorde „împrumuturi de stabilizare” pentru cinci bănci, a completat acesta, fără a daalte detalii. Rezervele băncii naţionale ucrainene au scăzut de la 17,8 miliarde de dolari la 15 miliarde de dolari la finele lunii ianuarie, după ce instituţia financiară a încercat oprirea declinului grivnei.
Noua administraţie de la Kiev încearcă obţinerea unui ajutor financiar în valoare de 35 de miliarde de dolari, pentru a evita default-ul. „Economia Ucrainei are nevoie de ajutor şi asta pune presiune pe forţele revoluţionare să creeze un adevărat guvern de uniune naţională. Niciun plan de salvare financiară nu va fi făcut de donatorii internaţionali în condiţiile în care Ucraina ar avea un guvern slab, care să nu fie de uniune naţională”, crede analistul economic Lilit Gevorgyan, citat de Bloomberg.
Prerşdintele interimar Oleksandr Turcinov a anunţat maţi că formarea guvernului este amânată până joi, când va avea loc şi votul parlamentului. Până atunci, va avea loc un miting miercuri seara în Piaţa Independenţei. Activiştii vor discuta potenţialele propuneri pentru executiv. Unul dintre membrii Consiliului Maidan, care îi reprezintă pe protstatarii din ultimele trei luni care au dus la răsturnarea preşedintelui Ianukovici, a spubliniat că noul guvern trebuie să fie format din tehnocraţi şi trebuie să evite cotele politice.
Riscul de a intra în încetare de plăţi
Ucraina riscă default-ul fără „schimbări favorabile semnificative”, arăta Standard&Poor’s săptămâna trecută, când a redus ratingul de ţară la CCC, o opinie împărtăşită şi de Moscova şi de occidentali.
Parlamentarii s-au grăbit să numească un nou guvernator al băncii naţionale, iar acesta şi-a anunţat intenţia de a invita o misiune a FMI la Kiev.
O variantă îmbrăţişată de instituţia financiară internaţională. Directorul general al FMI, Christine lagarde a spus marţi că instituţia pe care o conduce este pregătită în acest sens.
SUA şi Europa promit ajutor financiar
„Avem discuţii cu toţi posibilii creditori. Şi vorbim cu FMI referitor la schimbarea climatului investiţional, ca să atragem investitorii în Ucraina şi să creadă în stabilitatea noastră”, a comunicat guvernatorul Kubiv, pe site-ul partidului din care face parte, partidul Iuliei Timoşenko.
Occidentul vorbeşte despre ajutor financiar acordat Ucrainei, prin intermediul FMI, ceea ce înseamnă că banii vor veni condiţionat şi vor depinde de realizarea unor reforme economice.
În paralel cu căutarea ajutorului financiar, autorităţile de la Kiev îl caută şi pe fostul preşedinte, pentru a-l aduce în faţa justiţiei. El a fost pus sub acuzare pentru „crime în masă”, iar parlamentarii au solicitat Curţii Penale Internaţionale de la Haga să îi pedepsească pe oficialii implicaţi în evenimentele de săptămâna trecută pentru crime împotriva umanităţii, după moartea a 80 de protestatari şi poliţişti.
Evenimentele din Kiev îi neliniştesc pe ucrainenii din estul şi sudul ţării, iar în anumite localităţi din Crimeea oamenii cer referendum pentru posibila alipire la Rusia. Moscova a promis să nu se implice în politica internă ucraineană şi au cerut occidentului să facă la fel.
