Îngrijorat de „contextul ultimelor ameninţări din statele membre UE şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa”, Ministerul pentru Societatea Informaţională a convocat, joi, un grup de lucru cu scopul declarat al identificării „unor soluţii care să asigure buna desfăşurare a activităţii instituţiilor din domeniul securităţii naţionale”.
În esență, ministrul Sorin Grindeanu dorește să repună pe tapet Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, – așa numita ”Lege Big Brother” – abrogată în urmă cu aproape 2 ani ca urmare a unei decizii de neconstituționalitate formulate de Curtea Constituțională.
Inițiativa ministerului pentru Societatea Informațională vine la o zi după ce, miercuri, SRI a asigurat, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, că „nu există motive pentru a se modifica gradul de alertă în România şi nu a fost identificat vreun pericol de tip terorist la nivelul ţării noastre în acest moment.”
De asemenea, Administraţia Prezidenţială a anunţat miercuri că ”instituţiile abilitate ale statului urmăresc îndeaproape situaţia, asigură cooperarea interinstituţională astfel încât cetăţenii României să fie în siguranţă. ”
Argumentele ministrului Sorin Grindeanu
„În contextul ultimelor ameninţări din statele membre UE şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa, MSI convoacă joi, 8 ianuarie, în regim de urgenţă, grupul de lucru interinstituţional pentru analiza efectelor concrete în plan naţional ale hotărârii preliminare pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE şi ale Deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) 440/2014″, arată un comunicat al MSI emis joi.
Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a afirmat citat de Mediafax, că, în urma deciziilor celor două instanţe, s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată şi a organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
„Este imperios necesar să identificăm soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului. Mai mult decât atât, este nevoie să găsim formula optimă, care să asigure atât securitatea individului, dar care să nu atenteze la spaţiul privat, datele personale sau libertatea de expresie”, a mai spus Grindeanu.
Procurorul general Tiberiu Nițu: Prioritar este dreptul la viață chiar dacă îngrădim dreptul la comunicare
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi secretul corespondenţei, însă prioritar este dreptul la viaţă, chiar dacă ajunge să fie îngrădit dreptul la comunicare.
Anterior, procurorul general al României a declarat, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.
Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.
Ce este grupul de lucru
Grupul de lucru convocat de ministrul Sorin Grindeanu a fost creat la solicitarea premierului în aprilie 2014 şi este compus din reprezentanţi ai Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Public, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţia Naţională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Justiţiei.
Grupul de lucru este condus de ministrul de Interne, Gabriel Oprea.
Directiva care a născut Legea „Big Brother” a fost invalidată de Curtea de Justiție a UE
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca „Legea Big Brother”.
Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, pe 8 aprilie 2014, Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută şi ca Directiva Big Brother. La data respectivă, APADOR-CH, a cerut autorităţilor române să abroge legea care transpune acestă directivă.
Directiva a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Autoritățile române nu au transpus în legislația națională decizia Curții de Justiție a UE însă Curtea Constituţională, la sesizarea Avocatului Poporului, a decis în iunie 2012 că Legea 82/2012 (cunoscută drept legea ”Big Brother”) este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.
