Pavel Durov, fondatorul și directorul general al serviciului de mesagerie Telegram, care a fost arestat sâmbătă pe aeroportul Le Bourget din Paris a primit duminică seară o prelugire a duratei de reținere. Lista acuzațiilor include fraudă, trafic de droguri, crimă organizată, promovarea terorismului și hărțuire cibernetică pe populara sa platformă de mesagerie criptată Telegram, care are 900 milioane de utilizatori în întreaga lume.
„Este absurd să pretindem că platforma sau proprietarul acesteia sunt responsabili pentru abuzurile făcute de unii dintre utilizatorii acelei pletforme”, a transmis compania într-un comunicat după reținerea CEO-ului.
Pavel Durov, reținut pentru „interogatoriu”
Lui Durov, născut în Rusia, în vârstă de 39 de ani, care deține cetățeniile rusă, franceză și a Emiratelor Arabe Unite, i-a fost prelungită perioada de reținere pentru „interogatoriu”, a anunțat luni cotidianul Le Monde.
Detenția sa „a fost prelungită duminică seara de către magistratul de instrucție care se ocupă de dosar, potrivit unei surse apropiate anchetei”, a scris Le Monde.
„Această perioadă inițială de detenție pentru interogatoriu poate dura până la maximum 96 de ore”, notează Le Monde. „Când se încheie această fază de detenție, judecătorul poate decide să-l elibereze sau să-l pună sub acuzare și să fie arestat preventiv”.
Cele 48 de ore inițiale au fost prelungite până la maximum 96 de ore, timp în care judecătorul trebuie să îl pună sub acuzare sau să-l elibereze. Cu toate acestea, în cazuri mai grave, se poate că perioada de detenție inițială să fie prelungită până la șase zile.
„Ajunge cu impunitatea Telegram”, a declarat unul dintre anchetatori, mirat că Durov, deşi ştia că este dat în urmărire în Franţa, a decis totuşi să vină la Paris. „Poate din sentimentul de impunitate”, a declarat una dintre sursele apropiate cazului.
Acuzații în dosare de fraudă, trafic de droguri, terorism etc
Instituția franceză însărcinată cu prevenirea violenței împotriva minorilor (OFMIN), a emis un mandat de arestare pe numele lui Durov într-o anchetă preliminară privind presupuse infracțiuni, care includ fraudă, trafic de droguri, hărțuire cibernetică, crimă organizată și promovarea terorismului, declarat o altă sursă pentru Le Monde.
Durov, președinte-director executiv al Telegram, este acuzat că nu a luat măsuri pentru a reduce utilizarea în scopuri infracționale a platformei sale de mesagerie.
Se speculează că Pavel Durov ar avea strânse legături cu serviciile secrete rusești, în ciuda faptului că a părăsit Rusia în 2014 din cauza unor acuzații similare privind prima platformă de social-media fondată de el, VKontakte, pe care a fost nevoit să o vândă ulterior. El este perceput ca un dizident al regimului Putin, având o relațioe profund antagonistă cu Kremlinul.
A primit cetățenia franceză în 2021 pentru „merite excepționale”
Analistul geopolitic Arnaud Bertrand amintește că lui Pavel Durov i-a fost oferită cetățenia franceză în anul 2021 printr-o provedură excepțională, a așa-numitului „străin eminent”. Procedura care este inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, acordă naționalitatea franceză „unui cetățean străin francofon care contribuie prin acțiunile sale la creșterea prestigiului Franței și la propășirea relațiilor sale economice internaționale”. La acel moment, serviciul de mesagerie Telegram, fondat și deținut de același Durov, funcția în aceleași condiții ca în ziua de astăzi, când a fost reținut pe aeroportul din Paris pentru acuzații extrem de grave.
În declarația sa publică, compania Telegram a transmis că „Durov nu are nimic de ascuns și călătorește frecvent în Europa”, adăugând că „Telegram respectă toate reglementările UE, inclusiv legea privind serviciile digitale – moderarea conținutului încadrându-se în standardele industriei”.
Arestarea lui Pavel Durov a provocat o serie de reacţii internaţionale. „#FreePavel”, a postat pe X patronul platformei, Elon Musk, înainte de a publica un nou mesaj în limba franceză: „Liberté. Liberté! Liberté?”.
În Rusia, unde Telegram este una dintre cele mai utilizate reţele sociale, cu canale care pot avea câteva sute de mii de abonaţi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că „ambasada Rusiei la Paris a reacționat imediat, aşa cum se obişnuieşte“ în cazul în care cetăţeni ruşi sunt reţinuţi în străinătate.
Ea a mai reamintit că numeroase organizații neguvernamentale internaţionale au condamnat în 2018 decizia unui tribunal din Rusia de a bloca platforma Telegram, o decizie niciodată pusă în aplicare în totalitate. „Credeţi că de data aceasta vor face apel, vor cere eliberarea lui Durov sau vor tăcea?”, a întrebat ea retoric pe pagina sa de Telegram.
Într-unul din rarele sale interviuri, Durov i-a povestit jurnalistului american Tucker Carlson, în aprilie, în Dubai, că a avut ideea de a lansa o platformă criptată după ce fusese supus la numeroase presiuni din partea autorităţilor ruse în timpul când conducea rețeaua socială VK, pe care o crease în Rusia şi pe care între timp a vândut-o, părăsind ţara în 2014.
***
Urmărește-ne pe Google News
