Guvernul a modificat joi OUG 68/2019 care a înființat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în plină dezbatere publică asupra unei noi Hotărâri de guvern privind organizarea și funcționarea acestei autorități.
Modificările au vizat, oficial, ”eliminarea aspectelor care se suprapun cu competențele Ministerului Infrastructurii, Transporturilor și Comunicațiilor”, fiind însă consecința faptului că ”Ministerul nu și-a putut asuma tot ceea ce presupune digitalizarea”, după cum admitea săptămâna trecută, la prima dezbatere publică, deputatul Pavel Popescu, strategul în materie IT al PNL.
Banii și decizia sunt la Autoritatea pentru Digitalizarea României
Autoritatea pentru Digitalizarea României este o încercare a PNL de a unifica diversele structuri cu competență teoretică în conceperea unei viziuni și a arhitecturii unitare de digitalizare a statului care ar urma, foarte important, să asigure și interoperabilitatea/interconectarea sistemelor informatice publice.
Înființată în noiembrie 2019, ADR nu are încă o lege de organizare și funcționare. Până la adoptarea acesteia (un termen vehiculat este finalul lunii ianuarie), prin OUG de înființare ADR a preluat și înglobat fosta Autoritate pentru Agenda Digitală și componente ale fostului Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale: Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale, Unitatea de implementare a proiectelor și Consiliul tehnico-economic pentru implementarea proiectelor de digitalizare.
În rezumat: ADR concentrează banii și puterea de decizie.
Cu o excepție notabilă: Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare din cadrul MFP, înființat de guvernarea PSD pentru a bloca digitalizarea Fiscului și păstrat și de guvernarea PNL. Mai nou, CNIF decide, iniţiază şi derulează achiziţiile publice pentru echipamente, bunuri şi servicii din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru ANAF
Cu ADR, lucrurile sunt complicate la capitolul securitate și control, acolo unde autoritatea și-ar fi dorit să asigure securitatea cibernetică în sectorul public, dorință care a generat o reacție fermă a SRI.
La dezbaterile organizate la guvern pe marginea proiectului de HG, șeful Cyberint a transmis că ”nu se poate înlocui un cumul de instituții publice cu atribuții pe linia asigurării securității cibernetice, cu sute de oameni specializați”, cu câțiva oameni ai ADR.
Este de presupus că disputa nu se va soluționa în favoarea Autorității nou create.
Autoritatea pentru Digitalizarea României ar trebui să urmărească următoarele obiective:
- digitalizarea sectorului public;
- dezvoltarea și asigurarea interoperabilității între autoritățile și instituțiile publice;
- dezvoltarea sistemelor de autentificare informatică și interconectarea sistemelor informatice publice;
- dezvoltarea serviciilor publice electronice;
- implementarea la nivel național de sisteme informatice care furnizează servicii de eGuvernare;
- operarea de sisteme informatice ce furnizează servicii de eGuvernare;
- elaborarea și implementarea reglementărilor privind activitățile specifice guvernării prin mijloace electronice în conformitate cu strategiile europene și naționale în domeniul digitalizării;
- operarea de interfețe dintre sistemele informatice ale instituțiilor publice și cetățeni sau mediul de afaceri, fiind o poartă de acces a acestora către serviciile publice electronice furnizate de administrația publică;
- implementarea de servicii digitale care valorifică mecanisme tehnice de certificare a autenticității și de asigurare a protecției datelor;
- implementarea tehnologiilor specifice și a modelelor de exploatare partajată a resurselor informatice, pentru susținerea implementării și furnizării serviciilor digitale inclusiv pe baza platformelor de tip cloud;
- implementarea și exploatarea mecanismelor de acces la serviciile digitale în regim de mobilitate și de independență față de tehnologia de acces, pentru maximizarea adresabilității acestora;
- asigurarea securității cibernetice pentru sectorul public;
- implementarea inteligenței artificiale în sectorul public;
- elaborarea și implementarea programului național de alfabetizare digitală a cetățenilor României.
Digitalizare și principala temere: reluăm discuțiile de la zero la fiecare schimbare de guvern
Un subiect foarte important a fost atins chiar în debutul consultărilor, când reprezentantul Bucharest Robotics a cerut președintelui ADR, Sabin Sărmaș, să se asigure că, chiar dacă acest guvern are un mandat clar limitat în timp, există o strategie gândită pe termen lung: ”De fiecare dată când se schimbă o guvernare o luăm de la capăt pe acest subiect. Faceți un plan pe termen mediu și lung ca mediul privat să poată pune presiune în caz că se schimbă ceva”.
Referitor la obiectivele ADR, reprezentantul Asociației Patronale a Industriei de Software și servicii (ANIS) a remarcat faptul că autoritatea ”are cam multe pe masă” pentru o schemă ”subțire” de angajați, Sabin Sărmaș asigurând însă că schema de 35 de angajați este deja modificată în creștere semnificativă.
Trecând peste principii, cea mai de impact intervenție a avut-o la consultări Radu Puchiu, Coaliția pentru Dezvoltarea României, care a avertizat: ”Nu ne dorim digitalizarea birocrației, ci modernizarea statului”.
Reprezentantul CDR a făcut câeva propuneri de modificare a HG de organizare și funcționare a ADR:
- transformarea ADR în ordonator principal de credite, care ar urma să folosească veniturile realizate, nu să le verse la buget
- obligarea ADR de a prezenta un raport lunar de activitate
- obligarea ADR de a prezenta un barometru al calității serviciilor publice
- realizarea și menținerea unui catalog al serviciilor publice și integrarea acestora într-un portal
