Grecia a consimţit, deocamdata teoretic, la planul de austeritate pentru care FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană vor da sau vor garanta banii necesari evitării dezastrului. Şi o bucurie particulară a Franţei: noul şel al FMI este fostul ministru francez al Finanţelor; fostul şef al FMI este liber.
Sâmbătă, 25 iunie
Slovenia a sărbătorit weekendul trecut 20 de ani de independenţă. În urmă cu 20 de ani, avea loc ceremonia de marcare a independenţei faţă de fosta Iugoslavie, iar zgomotul produs de avioanele ce defilau şi mulţimea ce ovaţiona în piaţa centrală din Ljubliana au marcat începutul unui confict de patru ani în fosta Republică Iugoslavie. Sute de mii de oameni şi-au pierdut viaţa în acel război. Chiar şi azi, multă lume din Bosnia şi Kosovo se teme că în orice moment conflictul poate reizbucni. Între timp, Slovenia a devenit un stat european de succes, membru al NATO şi UE.
Luni, 27 iunie
Socialista franceză Martine Aubry a anunţat că va candida în alegerile preliminare din partid, pentru prezidenţialele din 2012. Lider al Partidului Socialist Francez şi fiica fostului preşedinte al Comisiei Europene Jacques Delors, şi-a anunţat dorinţa de a participa la cursa pentru alegerea viitorului candidat în scrutinul prezidneţial, în oraşul Lille, unde este primar. În iulie, se va încheia perioada în care pot fi depuse candidaturi. Socialiştii au condus ultima dată Franţa în 1995, în mandatul lui Francois Mitterrand. Actualul preşedinte Nicolas Sarkozy va participa, aproape sigur, la prezidenţiale, sperând să fie reales în funcţie, fiind încurajat de eliminarea lui Dominique Strauss-Kahn din competiţie, care fusese cel mai bine văzut candidat socialist, înainte de a fi acuzat de viol şi agresiune sexuală la New York, în mai. Alţi candidaţi socialişti care participă la cursa din octomrbie sunt fostul lider de partid Francois Hollande şi Segolene Royal, cea cae a fost înfrântă de Sarkozy în 2007.
Luni, preşedintele francez Sarkozy a anunţat că băncile din ţara sa vor ajuta Grecia să treacă peste criza datoriilor, refinanţând 70% dintre credite şi oferind 30 de ani pentru plata acestora. Planul este pus la cale de guvernul francez împreună cu băncile franceze. Grecia, care urmează să primească onouă tranşădin împrumutul de 110 miliarde de euro de anul trecut, a cerut deja un nou împrumutu din partea UE şi FMI, de circa 120 miliarde de euro.
Premierul chinez Wen Jiabao a promis o cooperare mai strânsă între ţara sa şi naţiunile europene lovite de criza economică, inclusiv în ceea ce priveşte cumpărarea în viitor a datoriilor publice. Oficialul de la Beijing a vizitat Ungaria, Marea Britanie şi Germania, a doua vizită de acest fel în Europa în ultimele nouă luni. Liderul chinez a ajuns la un acord cu autorităţile ungare pentru a acorda un nou împrumut Ungariei, în timpul vizitei sale la Budapesta. „Criza datoriilor europene se răspândeşte acum. Încredere este mai importantă decât aurul sau banii. Acum, în timpul crizei, noi aducem din nou încredere în Europa”, a spus Wen Jiabao. Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a apreciat, însă, într-o declaraţie scrisă, că nu ar trebui să uităm de activiştii politici şi apărătorii drepturilor omului care sunt închişi pe nedrept în China, începând cu câştigătorul premiului Nobel Liu Xiaobo.
Marţi, 28 iunie
Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a fost aleasă în funcţia de şef al FMI, după demisia lui Strauss-Kahn. Singurul spu contracandidat a fost guvernatorul Băncii Centrale a Mexicului, Agustin Carstens, care a obţinut susţinerea Australiei, Canadei şi Mexicului. Interviurile au avut loc în faţa tuturor celor 24 de membri ai Consiliului de administraţie. Fondul Monetar şi-a ales, deci, din nou un director european, la fel ca şi până acum, şi a avut o preferinţă crescută pentru candidaţii francezi. Este prima femeie la conducerea organizaţiei internaţionale, dintre cei 11 şefi de până acum. Noul oficial mondial trebuie să se pregătească să facă faţă unei mari provocări, criza din zona euro. Până acum s-au făcut eforturi ca niciuna dintre ţările europene să nu ajungă la faliment. Deşi analiştii spun că probabil Grecia va ajunge în situaţia asta, la un moment dat, la un anumit nivel, sau îşi va restructura pur şi simplu datoriile. Lagarde va trebui să treacă de la prevenirea restructurării datoriei la gestionarea acesteia, încercînd să facă acest lucru fără a afecta şi alte state din regiune.
Investiţiile străine directe au scăzut dramatic în UE, după criza din 2008, anunţă CE. În 2010, statistica arată că investiţiile în afaceri din străinătate, fără cumpărarea unor obligaţiuni de stat, au scpăzut de la 216 miliarde de euro în 2009 la 54 de miliarde în 2010. Cea mai mare scădere au avut-o centrele financiare offshore, care au investit 46 de miliarde în economia UE în 2009 şi doar 4 miliarde un an mai târziu. Cel mai mult au scăzut investiţiile din partea SUA, de la 97 la 28 de miliarde de euro, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu investiţiile din Elveţia şi Rusia, în timp ce cele din Canada şi China au crescut.
Miercuri, 29 iunie
Franţa a numit un succesor în funcţia de ministru al economiei şi finanţelor, care să o înlocuiască pe Christine Lagarde, la o zi după ce aceasta a câştigat funcţia de director FMI. Este vorba despre Francois Baroin (46 de ani), cel care a deţinut până acum postul de purtător de cuvânt al guvernului şi apoi ministru de finanţe. Principala lui atribuţie va fi să colaboreze cu alţi minişri europeni de finanţe, pentru a găsi soluţii la criza europeană. Numirea sa s-a făcut în aceeaşi zi în care au fost anunţate datele privind creşterea PIB în primul trimestru al anului. Economia Franţei a crescut mai puţin decât se aşteptau autorităţile, în primele trei luni, dar totuşi este în creştere. Institutul Naţional de Statistică arată că PIB-ul a crescut cu 0,9%, nu cu 1% cum se estimase anterior.
China şi Germania au semnat acorduri comerciale în valoare de 15 miliarde de dolari, după întâlnirile liderilor din cele două ţări, la Berlin. Premierul chinez Wen Jiabao şi cancelarul german Angela Merkel doresc creşterea comerţului bilateral până la 200 de miliarde de euro în următorii cinci ani. Germania este de departe cel mai mare partener comercial al Chinei de pe continentul european, iar cele două state sunt cei mai mari exportatori ai lumii. Wen a declarat că întâlnirea s-a concentrat pe creşterea protenţială a comerţului bilateral şi dublarea sau triplarea volumului acestuia în cinci ani. Acordurile includ şi un program între Airbus şi China Aviation Supplies privind vânzarea a 88 de avioane A320, la un preţ de 7,5 miliarde de dolari.
Joi, 30 iunie
Parlamentul elen a trecut prin două zile d efoc, în timp ce zeci de mii de oameni protestaiu în stradă. Parlamentari au adoptat, la finalul a două zile de dezbateri aprinse, pachetul de măsuri de austeritate menit a salva Grecia de la faliment. Pachetul conţine reduceri bugetare, tăieri salariale, creşteri de taxe şi impozite şi privatizări, care să aducă la buget 28 miliarde de euro în următorii ani. Miercuri au fost aprobat msurile, în principiu,iar joi s-a votat cu 155 de voturi pentru şi 136 împotrivă legea de aplicare şi implementare în practică a acestor măsuri. Premierul grec Georgios Papandreou a numit adoptarea acestei legislaţii „un pas crucial înainte pentru Grecia”, rezultatul votului fiind salutat imediat şi de UE. UE şi FMI au impus aprobarea acestor msuir pentru a debloca ultima tranşă a împrumutului destinat Atenei. Protestele au devenit violente şi s-au încheiat cu bătăi pe străzile din Atena, mulţi dintre demonstranţi şi poliţişti fiind răniţi şi transportaţi la spital. „Mai avem multe bătălii în faţa noastră”, a precizat prim-ministrul la finalul dezbaterilor parlamentare, amintind, de fapt, că greul de-abua începe pentru greci.
Comisia Europeană a anunţat că vrea să-şi reducă cheltuielile cu angajaţii cu 6 miliarde de euro până în 2020. CE va face reduceri de personal, de 5% din circa 55.000 de angajaţi, prin ieşirea la pensie a unora dintre ei şi necrearea unor noi locuri de muncă. În perioada 2008-2009, personalul Comisiei a primit o creştere salarială de 3,7%, nu de 1,85% cum au susţinut unele guverne naţionale. Comisia a susţinut atunci că aceste costuri erau suportate de Curtea Europeană de Justiţie şi erau necesare din cauza inflaţiei şi a scăderii puterii de cumpărare la Bruxelles. Iar ultima creştere salarială a fost de 0,1%, în timp ce inflaţia a crescut cu 2,4% au precizat oficialii CE. Guvernul britanic a fost printre cele care au susşinut că şi instiutţiile europene trebuie să strângă cureaua aşa cum fac şi statele membre ale UE.
Potrivit proiectului de buget al UE pentru 2014-2020, cheltuielile europene vor creşte, în special în sectorul agriculturii. Proiectul include propuneri controversate privind resursele proprii ale UE, inclusive o taxă pe tranzacţii financiare şi o taxă pe valoare adăugată (TVA) proprie. “Este o proprunere serioasă şi credibilă, şi să respingi ceva care a fost adoptat doar două sau trei ore mai devreme nu este deloc serios sau credibil”, a spus preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Cheltuielile ar urma să crească până la 971,52 miliarde de euro, în următorii şapte ani, cu 1.025 de miliarde de euro în angajamente. În actualul mandate (2007-2013) cheltuielile prevăzute au fost de 925,5 miliarde de euro, cu 975,77 miliarde în angajamente.
Şi Germania anunţă că va susţine planul de ajutorare a Greciei. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble. a declarat că instituţiile bancare germane vor contribui cu 3,2 miliarde de euro la planul Greciei, detaliile nefiind încă finalizate. “Sunt bucuors că reprezentanţii tuturor sectoarelor financiare au spus că sunt gata să participe la un pachet european, pentru a acorda un nou program de susţinere pentru Grecia”, a spus ministrul. El a adăugat că este încrezător că se va găsi o soluţie până duminică, pentru acordarea noului împrumut, dar mai trebuie lucrat la detaliile planului, în următoarele săptămâni.
Vineri, 1 iulie
Polonia preluat, de la Ungaria, de la 1 iulie, mandatul de preşedinte semestrial al UE, pentur prima oară de când a intrat în Uniune, în 2004. Priorităţile sale pentru următoarele şase luni includ întărirea relaţiilor cu ţările vecine UE, estice şi sudice şi întărirea pieţeie unice europene. Polonia are o rată anulă de creştere de 3,5% din PIB şi vrea să promoveze continuarea exinderii UE. Croaţia şi-a încheiat negocierile de aderare şi va deveni al 28-lea membru al UE la mijlocul lui 2013.Premierul Donald Tusk speră ca mandatul la conducerea UE să-I îmbunătăţească imaginea în plan intern, astfel încât să obţină mai multe voturi la alegerile legislative din toamnă.
Fostul şef al FMI, Dominique Strauss-Kahn (62 de ani) a fost eliberat din arestul la domiciu şi garanţia sa de 6 milioane de dolari i-a fost returnată, după ce au apărut îndoieli privind credibilitatea acuzatoarei sale. Procurorii au fost de acord că Strauss-Kahn ar trebui să fie eliberat “pe propria răspundere”, adică pur şi simplu să promită că va apărea la proces. Cazul se află în impas, susţine presa americană, care aminteşte că Strauss-Kahn este acuzat de agresiune sexuală asupra unei cameriste de la un hotel din New York. Paşaportul i-a fost îns reţinut şi nu poate părăsi SUA. Se pare că femeia va fi acuzată că a depus mărturie mincinoasă în faţajuriului, omiţând faptul că a făcut curăţenie într-o altă cameră înainte de a-şi alerta şeful că a fost agresată sexual. În plus, potrivit altor informaţii, procurorii au înregistrarea unei convorbiri, în care ea îşi sună prietenul la închisoare şi vorbesc despre câţi bani va obţine de pe urma acestei afaceri.
Cabinetul Italian a aprobat o serie de măsuri de austeritate, pentru a balansa bugetul până în 2014 şi pentru a stopa extinderea crizei din zona euro. Pachetul se referă la reduceri bugetare pentru ministere şi autorităţi locale şi trebuie aprobat de parlament în următoarele două luni. “Cu măsurile deazi am completat calea către un buget echilibrat”, a spus ministrul de finanţe Giulio Tremonti. Agenţiile de rating al creditului, care se gândeaz să scadă ratingul Italiei, vor urmări cu atenţie dezbaterea şi votul din Parlanent, pentru a vedea dacă Italia reuşeşte să adopte reformele agreate. Datoria publică a Italiei este de 120% din PIB, de aceea este nevoie de reforme economice.
