Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Europa

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și… Mai mult

07.02.2020

Cronicile

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

de Marin Pana , 4.4.2019

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național.

Dincolo de emoţiile produse în discuţia privind repatrierea în cea mai mare parte a aurului depozitat la Londra, poate că ar fi util să stabilim ceva mai clar despre ce anume este vorba, din perspectiva dimensiunilor reale ale acestei probleme în raport cu mărimea economiei româneşti şi cu implicaţiile pe care le-ar avea o modificare în gestiunea acestei avuţii naţionale.

Despre ce valoare în bani vorbim

În primul rând, este în discuţie o cantitate de 61 de tone sau circa 59% din cele 103,7 tone de aur pe care le deţine ţara noastră, valoarea acestei componente a rezervelor internaţionale (alături de rezervele valutare, care însumau la 31 martie 2019, circa 32 de miliarde de euro) fiind de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Aşadar, discutăm despre ceva mai mult de 10% din rezerva internaţională a ţării, din care aproximativ şase procente sunt depozitate sub formă de aur la Londra. Sau, dacă vreţi, despre mai puţin de două procente din PIB-ul pe anul 2018. Anunţat a fi fost de 940.477,5 milioane lei la un curs mediu de 4,6535 lei/euro, respectiv ceva mai mult de 202 miliarde de euro.

Dacă rezerva de aur a ţării aflată în Marea Britanie a reprezentat anul trecut 1,12% din PIB-ul naţional, deficitul bugetar pe anul 2018 conform datelor publicate oficial s-a ridicat la 2,91% din PIB-ul provizoriu anunţat, adică a fost de două ori şi jumătate mai mare decât valoarea metalului preţios din străinătate.

Metal care, dată fiind densitatea de 19,3 kg/dm3 a aurului, prin toate cele 61 de tone reprezintă numai ceva mai mult de trei metri cubi de aur, respectiv un cub cu latura mai mică de un metru şi jumătate. Prin urmare cantitatea în cauză ar încape într-un dulap ceva mai acătării, dintr-o gospodărie oarecare.

Şi mai sugestiv pentru valoarea ei de întrebuinţare concretă, dacă ar fi să trecem dincolo de alte semnificaţii şi funcţii cu mult mai importante, ar fi să o raportăm la deficitul comercial al României pe anul 2018. deficit cifrat la 15,13 miliarde euro, care ne spune că ţara noastră a plătit pe sold în contul mărfurilor tranzacţionate internaţional anul trecut în cele patru puncte cardinale ale planetei cam de patru ori mai mult decât suma reprezentată de rezerva de aur totală sau de şapte ori mai mult decât s-ar impune să repatriem de la Londra.

Dacă e să facem trecerea la nivel micro, cu date simplificate pentru a nu complica inutil expunerea, cele 103,7 tone de aur ar însemna doar ceva mai mult de cinci grame de fiecare locuitor al României, cu o valoare de 900 de lei de căciulă, echivalentă cu mâncarea pe o lună ( la 30 de lei pe zi pentru micul dejun, prânz şi cină).

În ce constă valoarea reală și cât de mare e

Desigur, dacă e atât de puţin, la ce ne trebuie, de fapt, rezerva de aur ? Păi e ca şi cum am avea la dispoziţie 900 de lei, din care 300 de lei îi ţinem în casă şi 600 de lei la bancă drept garanţie pentru o rată scadentă la împrumuturile contractate. Dacă ar fi, ferească sfântul, vreo problemă de plată suntem solvabili, cel puţin pentru a traversa un moment dificil.

Drept care ne va da oricine la un cost mai rezonabil ( după cum ne percepe ca risc, şi aici stăm cam rău în ultima vreme ) un împrumut suficient de mare, la care rata să fie de 600 de lei pe lună. Acum să ne închipuim că stăm cu 850 de lei acasă şi 50 de lei la bancă. Păi, ce împrumut mai putem lua cu o garanţie opozabilă la vedere de 12 ori mai mică sau cu ce costuri suplimentare în dobânzi ?

Asta lăsând la o parte riscul de a cheltui din cei 300 de lei, deveniţi 850 de lei peste noapte, dacă ni se face mai foame luna asta decât ne permitem să mâncăm de fapt. Sau dacă ni se fură din bani, aflaţi oricum mai în siguranţă la bancă decât „la saltea” (a se citi, în registru „macro”, pe o insulă ceva mai îndepărtată şi nu la câteva ore de o incursiune în forţă).

Practic, contează simbolul reprezentat de aur, siguranţa şi reducerea costurilor de împrumut ale ţării. Aceasta este adevărata valoare a rezervei de metal preţios, care poate fi maximizată inteligent printr-o dozare economic optimă ca dimensiune şi poziţionare geografico-financiară.

Nu comercială, politică sau sentimentală.

De altfel, dacă asta ar fi chestiunea, foarte probabil, în România există deja la populaţie mai mult decât cele trei grame de aur de fiecare locuitor pe care le ţinem în afara ţării din raţiuni economice (care pot fi întoarse pe toate părţile, după cum se pricepe fiecare).

Pentru unii e suficient să se uite pe deget iar pentru alţii să facă inventarul bijuteriilor din declaraţiile de avere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult

Stiri

PSD boicotează votul de investitură al Guvernului Orban 2 – decizie unanimă a CEx

Vladimir Ionescu

Conducerea PSD au votat miercuri, în unanimitate, în ședința CEx să boicoteze ședința de plen programată luni, în care ar fi trebuit să fie dat… Mai mult

Europa

Document al Comisiei: Transporturile din UE își vor reduce la jumătate dependența de petrol abia în 2050

Iulian Soare

În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne puternic… Mai mult

Stiri

PNL merge pe mâna lui Mihai Chirica la alegerile pentru Primăria Iași

Razvan Diaconu

Mihai Chirica a confirmat, miercuri, că va candida la alegerile locale din partea PNL, după ce anterior au apărut informații pe surse că liderii PNL… Mai mult

Stiri

Acționarii combinatului de la Galați promit investiţii de un miliard de euro

Adrian N Ionescu

GFG Alliance s-a angajat să investească un miliard de euro pentru a moderniza combinatul siderurgic de la Galați, în scopul reducerii emisiilor şi al creșterii… Mai mult

Stiri

Știați că inclusiv Fiscul poate cere acces la informațiile despre clienți, relații de afaceri și tranzacții?

AVOCATNET

Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile,… Mai mult

Europa

România a avut cea mai mare rată de creştere în construcţii din UE în Trimestrul 4 / 2019

Adrian N Ionescu

Constructorii români au profitat de vremea bună şi de creșterea salariului minim și au înregistrat de departe cele mai mari creșteri ale producției în ultimul… Mai mult