La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

de Marin Pana , 4.4.2019

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național.

Dincolo de emoţiile produse în discuţia privind repatrierea în cea mai mare parte a aurului depozitat la Londra, poate că ar fi util să stabilim ceva mai clar despre ce anume este vorba, din perspectiva dimensiunilor reale ale acestei probleme în raport cu mărimea economiei româneşti şi cu implicaţiile pe care le-ar avea o modificare în gestiunea acestei avuţii naţionale.

Despre ce valoare în bani vorbim

În primul rând, este în discuţie o cantitate de 61 de tone sau circa 59% din cele 103,7 tone de aur pe care le deţine ţara noastră, valoarea acestei componente a rezervelor internaţionale (alături de rezervele valutare, care însumau la 31 martie 2019, circa 32 de miliarde de euro) fiind de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Aşadar, discutăm despre ceva mai mult de 10% din rezerva internaţională a ţării, din care aproximativ şase procente sunt depozitate sub formă de aur la Londra. Sau, dacă vreţi, despre mai puţin de două procente din PIB-ul pe anul 2018. Anunţat a fi fost de 940.477,5 milioane lei la un curs mediu de 4,6535 lei/euro, respectiv ceva mai mult de 202 miliarde de euro.

Dacă rezerva de aur a ţării aflată în Marea Britanie a reprezentat anul trecut 1,12% din PIB-ul naţional, deficitul bugetar pe anul 2018 conform datelor publicate oficial s-a ridicat la 2,91% din PIB-ul provizoriu anunţat, adică a fost de două ori şi jumătate mai mare decât valoarea metalului preţios din străinătate.

Metal care, dată fiind densitatea de 19,3 kg/dm3 a aurului, prin toate cele 61 de tone reprezintă numai ceva mai mult de trei metri cubi de aur, respectiv un cub cu latura mai mică de un metru şi jumătate. Prin urmare cantitatea în cauză ar încape într-un dulap ceva mai acătării, dintr-o gospodărie oarecare.

Şi mai sugestiv pentru valoarea ei de întrebuinţare concretă, dacă ar fi să trecem dincolo de alte semnificaţii şi funcţii cu mult mai importante, ar fi să o raportăm la deficitul comercial al României pe anul 2018. deficit cifrat la 15,13 miliarde euro, care ne spune că ţara noastră a plătit pe sold în contul mărfurilor tranzacţionate internaţional anul trecut în cele patru puncte cardinale ale planetei cam de patru ori mai mult decât suma reprezentată de rezerva de aur totală sau de şapte ori mai mult decât s-ar impune să repatriem de la Londra.

Dacă e să facem trecerea la nivel micro, cu date simplificate pentru a nu complica inutil expunerea, cele 103,7 tone de aur ar însemna doar ceva mai mult de cinci grame de fiecare locuitor al României, cu o valoare de 900 de lei de căciulă, echivalentă cu mâncarea pe o lună ( la 30 de lei pe zi pentru micul dejun, prânz şi cină).

În ce constă valoarea reală și cât de mare e

Desigur, dacă e atât de puţin, la ce ne trebuie, de fapt, rezerva de aur ? Păi e ca şi cum am avea la dispoziţie 900 de lei, din care 300 de lei îi ţinem în casă şi 600 de lei la bancă drept garanţie pentru o rată scadentă la împrumuturile contractate. Dacă ar fi, ferească sfântul, vreo problemă de plată suntem solvabili, cel puţin pentru a traversa un moment dificil.

Drept care ne va da oricine la un cost mai rezonabil ( după cum ne percepe ca risc, şi aici stăm cam rău în ultima vreme ) un împrumut suficient de mare, la care rata să fie de 600 de lei pe lună. Acum să ne închipuim că stăm cu 850 de lei acasă şi 50 de lei la bancă. Păi, ce împrumut mai putem lua cu o garanţie opozabilă la vedere de 12 ori mai mică sau cu ce costuri suplimentare în dobânzi ?

Asta lăsând la o parte riscul de a cheltui din cei 300 de lei, deveniţi 850 de lei peste noapte, dacă ni se face mai foame luna asta decât ne permitem să mâncăm de fapt. Sau dacă ni se fură din bani, aflaţi oricum mai în siguranţă la bancă decât „la saltea” (a se citi, în registru „macro”, pe o insulă ceva mai îndepărtată şi nu la câteva ore de o incursiune în forţă).

Practic, contează simbolul reprezentat de aur, siguranţa şi reducerea costurilor de împrumut ale ţării. Aceasta este adevărata valoare a rezervei de metal preţios, care poate fi maximizată inteligent printr-o dozare economic optimă ca dimensiune şi poziţionare geografico-financiară.

Nu comercială, politică sau sentimentală.

De altfel, dacă asta ar fi chestiunea, foarte probabil, în România există deja la populaţie mai mult decât cele trei grame de aur de fiecare locuitor pe care le ţinem în afara ţării din raţiuni economice (care pot fi întoarse pe toate părţile, după cum se pricepe fiecare).

Pentru unii e suficient să se uite pe deget iar pentru alţii să facă inventarul bijuteriilor din declaraţiile de avere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat schema de ajutor pentru construirea celor 1.000 de grădinițe cu profil sportiv

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi o hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader: Îi prezint premierului demisia, nu voi pleca până nu va fi numit următorul ministru

Vladimir Ionescu

Tudorel Toader a declarat joi că va avea în cursul serii o nouă întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, căreia îi va înmâna demisia din postul… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a Chinei depășește așteptările

Alexandra Pele

Creșterea economică a Chinei a fost de 6,4% în primul trimestru din acest an, peste așteptările analiștilor, media prognozelor din piață fiind de 6,2%, ușor… Mai mult

Stiri

„Politica energetică a Kremlinului ca instrument de influenţă” – Raport EFOR

Adrian N Ionescu

  Marile investiții în exploatarea gazelor naturale din platforma continentală românească a Mării Negre pierd din prioritate lună de lună, potrivit dezbaterilor experţilor prezenţi, joi,… Mai mult

Stiri

ICCJ informează CCR: În UE, doar Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate pe corupţie

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituțională, în argumentarea punctului său de vedere referitor la specializarea completurilor de judecată, un răspuns… Mai mult

Stiri

PSD vrea să extindă la 5 ani mandatul aleșilor locali – proiect de lege depus la Senat

Vladimir Ionescu

Primarii, consilierii locali și consilierii județeni trebuie să aibă un mandat de 5 ani, la fel ca Președintele țării, se arată într-un proiect de lege… Mai mult