La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

de Marin Pana , 4.4.2019

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național.

Dincolo de emoţiile produse în discuţia privind repatrierea în cea mai mare parte a aurului depozitat la Londra, poate că ar fi util să stabilim ceva mai clar despre ce anume este vorba, din perspectiva dimensiunilor reale ale acestei probleme în raport cu mărimea economiei româneşti şi cu implicaţiile pe care le-ar avea o modificare în gestiunea acestei avuţii naţionale.

Despre ce valoare în bani vorbim

În primul rând, este în discuţie o cantitate de 61 de tone sau circa 59% din cele 103,7 tone de aur pe care le deţine ţara noastră, valoarea acestei componente a rezervelor internaţionale (alături de rezervele valutare, care însumau la 31 martie 2019, circa 32 de miliarde de euro) fiind de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Aşadar, discutăm despre ceva mai mult de 10% din rezerva internaţională a ţării, din care aproximativ şase procente sunt depozitate sub formă de aur la Londra. Sau, dacă vreţi, despre mai puţin de două procente din PIB-ul pe anul 2018. Anunţat a fi fost de 940.477,5 milioane lei la un curs mediu de 4,6535 lei/euro, respectiv ceva mai mult de 202 miliarde de euro.

Dacă rezerva de aur a ţării aflată în Marea Britanie a reprezentat anul trecut 1,12% din PIB-ul naţional, deficitul bugetar pe anul 2018 conform datelor publicate oficial s-a ridicat la 2,91% din PIB-ul provizoriu anunţat, adică a fost de două ori şi jumătate mai mare decât valoarea metalului preţios din străinătate.

Metal care, dată fiind densitatea de 19,3 kg/dm3 a aurului, prin toate cele 61 de tone reprezintă numai ceva mai mult de trei metri cubi de aur, respectiv un cub cu latura mai mică de un metru şi jumătate. Prin urmare cantitatea în cauză ar încape într-un dulap ceva mai acătării, dintr-o gospodărie oarecare.

Şi mai sugestiv pentru valoarea ei de întrebuinţare concretă, dacă ar fi să trecem dincolo de alte semnificaţii şi funcţii cu mult mai importante, ar fi să o raportăm la deficitul comercial al României pe anul 2018. deficit cifrat la 15,13 miliarde euro, care ne spune că ţara noastră a plătit pe sold în contul mărfurilor tranzacţionate internaţional anul trecut în cele patru puncte cardinale ale planetei cam de patru ori mai mult decât suma reprezentată de rezerva de aur totală sau de şapte ori mai mult decât s-ar impune să repatriem de la Londra.

Dacă e să facem trecerea la nivel micro, cu date simplificate pentru a nu complica inutil expunerea, cele 103,7 tone de aur ar însemna doar ceva mai mult de cinci grame de fiecare locuitor al României, cu o valoare de 900 de lei de căciulă, echivalentă cu mâncarea pe o lună ( la 30 de lei pe zi pentru micul dejun, prânz şi cină).

În ce constă valoarea reală și cât de mare e

Desigur, dacă e atât de puţin, la ce ne trebuie, de fapt, rezerva de aur ? Păi e ca şi cum am avea la dispoziţie 900 de lei, din care 300 de lei îi ţinem în casă şi 600 de lei la bancă drept garanţie pentru o rată scadentă la împrumuturile contractate. Dacă ar fi, ferească sfântul, vreo problemă de plată suntem solvabili, cel puţin pentru a traversa un moment dificil.

Drept care ne va da oricine la un cost mai rezonabil ( după cum ne percepe ca risc, şi aici stăm cam rău în ultima vreme ) un împrumut suficient de mare, la care rata să fie de 600 de lei pe lună. Acum să ne închipuim că stăm cu 850 de lei acasă şi 50 de lei la bancă. Păi, ce împrumut mai putem lua cu o garanţie opozabilă la vedere de 12 ori mai mică sau cu ce costuri suplimentare în dobânzi ?

Asta lăsând la o parte riscul de a cheltui din cei 300 de lei, deveniţi 850 de lei peste noapte, dacă ni se face mai foame luna asta decât ne permitem să mâncăm de fapt. Sau dacă ni se fură din bani, aflaţi oricum mai în siguranţă la bancă decât „la saltea” (a se citi, în registru „macro”, pe o insulă ceva mai îndepărtată şi nu la câteva ore de o incursiune în forţă).

Practic, contează simbolul reprezentat de aur, siguranţa şi reducerea costurilor de împrumut ale ţării. Aceasta este adevărata valoare a rezervei de metal preţios, care poate fi maximizată inteligent printr-o dozare economic optimă ca dimensiune şi poziţionare geografico-financiară.

Nu comercială, politică sau sentimentală.

De altfel, dacă asta ar fi chestiunea, foarte probabil, în România există deja la populaţie mai mult decât cele trei grame de aur de fiecare locuitor pe care le ţinem în afara ţării din raţiuni economice (care pot fi întoarse pe toate părţile, după cum se pricepe fiecare).

Pentru unii e suficient să se uite pe deget iar pentru alţii să facă inventarul bijuteriilor din declaraţiile de avere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult