Şase din cei 14 noi ambasadori propusi de preşedintele României au fost audiaţi marţi în comisiile de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Cu toţii au primit aviz pozitiv din partea parlamentarilor.
Luminiţa Odobescu – ambasadorul unui moment istoric: Preşedinţia UE deţinută de România
Luminiţa Odobescu (foto), ambasadorul propus pentru Reprezentanţa României pe lângă UE, a primit din partea parlamentarilor mai degrabă laude decât întrebări. Funcţionar public de carieră, cu 15 ani de experienţă în domeniul afacerilor europene, aceasta a vorbit despre promovarea unor dosare prioritare pentru România la Bruxelles:
- Integrarea în spaţiul Shcengen, pentru care, a subliniat ambasadoare, ţara noastră este pe deplin pregătită tehnic
- Dialogul cu Comisia pentru a prezenta progresele înregistrate pe MCV, în scopul finalizării, în timpul mandatului Juncker, a acestui mecanism
- Pregătirea aderării la zona euro
- Dialogul cu Comisia pe fondurile europene aferente perioadei trecute, dar mai ales celei actuale
Luminiţa Odobescu a afirmat că are un obiectiv major: participarea la pregătirea preşedinţiei prin rotaţie a UE de către românia, ceea ce se va întâmpla în a doua parte a anului 2019.
Audierea a avut loc fără nicio surpriză, parlamentarii fpcând mai degrabă comentarii decât să îi pună întrebări ambasaroarei, aşa cum se întâmplă de obicei. Mulţi dintre aceştia au remarcat că experienţa sa o recomandă pentru postul la Bruxelles.
„Luminiţa, ţine-te tare, e un post dificil, dar sunt sigur că îi vei face faţă”, a spus fostul premier şi ministru de externe Mihai-Răzvan Ungureanu.
„Este cel mai dificil post tehnic şi post politic corelate”, a fost şi opinia unui al fost şef al diplomaţiei, Titus corlăţean. „Sunteţi echipată pe deplin să faceţi faţă cu succes, dar este cel mai dificil post diplomatic”, a afirmat Titus Corlăţean.
Acesta a atras însă atenţia asupra unei probleme în rerezentanţa româniei de la Bruxelles:”structura acesteia este depăşită”. „Ministerele şi-au trimis reprezentanţi, trecând pe posturile altor instituţii şi luând chiar poziţii de forţă. Este necesară rapid o regândire a Reprezentanţei, care trebuie să fie pe deplin funcţională”, a spus fostul ministru de Externe.
Luminiţa Odobescu a primit avizul pozitiv al comisiilor reunite, cu 21 de voturi pentru şi o abţinere.
Mihnea Motoc – un mandat început odată cu cea de-a doua guvernare a conservatorilor lui Cameron
Mihnea Motoc, propus pentru postul din Marea Britanie, a subliniat faptul că experienţa sa de reprezentant al României în diverse formate la Consiliile UE l-a ajutat să cunoască miniştrii britanici care vor alcătui, în cea mai mare parte a lor, şi noul cabinet de la Londra.
„Este un moment de cotitură, de răscruce identitară şi politică pentru Marea Britanie, de interes pentru poziţionarea sa în Europa şi în lume. Mă voi baza mult pe investiţia diplomatică deja realizată acolo, pe bunele practici create de predecesorii mei”, a spus Mihnea Motoc.
Ambasadorul Motoc a arătat că îşi va concentra activitatea pe patru direcţii:
- Aprofundarea parteneriatului strategic, unde dimensiunile de securitate şi cooperare militară sunt foarte bine materializate, motiv petru care va insista asupra intensificării relaţiilor comerciale şi investiţionale
- Urmărirea dezbaterii privind renegocierea relaţiei Regatului Unit cu UE
- Problemele şi preocupările comunităţii româneşti, dar şi oportunităţile pe care relaţia cu diaspora din Regatul Unit le prezintă
- Urmărirea punctelor de convergenţă şi a opiniilor comune ale României şi Marii Britanii
Cum parlamentarii au pus accentul pe comunitatea românească din Regatul Unit, ambasadorul a spus că „în cazul comunităţii românilor, problematica este însoţită de foarte multe sensibilităţi, de necazuri, de dureri, iar acest lucru nu mă va lăsa indiferent”.
„Nu voi ocoli aceste aspecte delicate ale fiinţării românilor în Marea Britanie, am început să mă familiarizez cu faţete ale acestui fenomen, inclusiv dimensiunea consulară, cea privind cooperarea poliţienească”, a mai afirmat ambasadorul.
Mihai Răzvan i-a spus lui Mihnea Motoc că speră să fie în situaţia de a convinge Ministerul de Externe să înmulţească numărul consulilor onorifici, dar şi pe cel al consulatelor. „E nevoie de o reprezentare diplomatică în Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor”, a afoirmat acesta. Mihnea Motoc i-a răspus că sunt în curs demersurile deschiderii unui consulat la Manchaster.
Ambasadorul a primit şi el avizul favorabil, cu 20 de voturi pentru şi unul singur împotrivă.
Bogdan Mazuru – despre parteneriatul România-Austria la preşedinţia UE
Fostul ambasador de la Paris, Bogdan Mazuru, a fost audiat pentru ocuparea postului de la Viena. Austria este importantă nu numai datorită legăturilor comerciale dintre ţările noastre, ci şi faptului că Austria are încă reflexul să joace un rol de mediator între Europa şi Rusia.
Ambasadorul Mazuru a vorbit despre cinci obiective:
Consolidarea relaţiei politice şi economice – „Relaţia economică cu Austria este una specială, dat fiind rolul şi locul Austriei în economia românească, şi trebuie să ne gândim numai două domenii, cel energetic şi cel financiar şi de asigurări, acolo unde Austria are o pondere foarte însemnată. Trebuie să menţinem acest nivel de interes austriac pentru România la un nivel ridicat şi să menţinem interesul companiilor austriece pentru piaţa românească”, a spus Bogdan Mazuru.
Cooperarea în domeniul afacerilor europene vizează pregătirea pentru deţinerea preşedinţiei prin rotaţie a UE. În prima parte a anului 2019, ea va fi asigurată de Austria, în timp ce în al doilea semestru de către România.
În acest sens, Bogdan Mazuru a afirmat că trebuie să ne gândim la proiectele pe care le putem promova împreună cu Austria, iar în opinia sa, România şi Austria sunt „parteneri naturali în interiorul UE”. Unul dintre proiectele pentru această preşedinţie poate fi strategia Dunării, o iniţiativă româno-austriacă.
Cooperarea regională este un alt domeniu considerat de ambasadorul Mazuru prioritar. „Austria are un interes special pentru zona Europei Centrale, pentru regiunile învecinate UE şi mă refer în special la Balcanii de Vest, dar şi la ţările care aparţin Parteneriatului Estic, în special Ucraina şi R. Moldova şi aici avem interese comune cu Austria în ceea ce s-ar numi stabilizarea şi ancorarea acestor zone la UE”, a afirmat ambasadorul.
În mod evident, domeniul energetic este important, având în vedere că cea mai importantă companie românească din domeniu este una cu capital austriac. Această cooperare trebuie să vizeze nu numai zona clasică de petrol şi gaze, ci şi energiile regenerabile sau eficientizarea energetică.
Ambasadorul Mazuru a vorbit şi despre relaţia cu diaspora română din Austria, o relaţie pe care şi-o doreşte cât mai strânsă.
Avizul pozitiv obţinut de ambasador a fost cu 19 voturi pentru şi 2 împotrivă.
Şi ceilalţi trei diplomaţi audiaţi marţi – Adrian Vieriţa, pentru ONU la Geneva, Viorel Moşanu pentru Belarus şi Mihai constantin Coman pentru Arabia Saudită au primit aviz favorabil.
Parlamentarii se vor implicaţi în procesul de numire a ambasadorilor
În cadrul audierilor, parlamentarii au arătat că vor să fie implicaţi în procesul de numire al ambasadorilor. Laszlo Borbely a comparat chiar situaţia cu cea din SUA, unde preşedintele şi Congresul trebuie să cadă de acord asupra numirilor. Însă fostul ministru a omis un aspect important: regimul constituţional este diferit.
Titus Corlăţean a atras atenţia asupra necesităţii unei proceduri care să permită „o rotaţie”, pentru că, în multe din cazurile de faţă, ambasadorii merg la post după post, fără a mai lucra o perioadă în centrala MAE. Argumentul său este că experienţa pe care o au ambasadorii este necesară şi în MAE, la Bucureşti.
În plus, a mai spus fostul ministru de Externe, mandatele ambasadorilor ar trebui evaluate la final, pentru a se vedea câte din obiectivele propuse în audieri au fost îndeplinite.
Pe de altă parte, Mihai-Răzvan Ungureanu a atras atenţia că jumătate din cei propuşi ambasadori de preşedintele Iohannis nu au fost la post, ci vin fie din afara diplomaţiei, fie din centrala MAE.
„În această generaţie nu există suficienţi colegi capabili să acopere toate posturile de ambasadori”, a spus acesta, susţinând, la rândul său, în principiu, rotaţia pe posturi.
Săptămâna viitoare, comisiile de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor vor audia restul propunerilor, pintre care pe George Maior, pentru postul de la Washington, şi Emil Hurezeanu, pentru Berlin.
