La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Atenţie la eficienţa energetică !

de Marin Pana , 18.2.2019

România s-a evidenţiat din nou în mod negativ la nivelul UE, ca fiind ţara cu cea mai mare creştere a consumului primar de energie, fără ca să fie şi ţara cu cea mai mare creştere a consumului final de energie la nivelul Uniunii (cu excepţia puţin relevantă a statului minuscul Malta).

Datele prezentate de Eurostat pentru anul 2017 ne plasează pe locul 2 cu o creştere de +5,7% la nivel primar, dar de-abia pe locul 7 ( cu +4,4%) la nivel final.

Notă metodologică

Consumul primar de energie măsoară cererea totală de energie dintr-o ţară şi este definit ca fiind consumul intern brut excluzând pe cel în scopuri non-energetice ( cum ar fi gazul natural utilizat în industria chimică sau bitumenul pentru suprafaţa drumurilor).

Consumul final de energie este cantitatea de energie consumată de utilizatorii finali din industrie, transport, gospodării, sectorul serviciilor (comercial şi public) şi agricultură. Practic, este energia ajunsă la uşa consumatorului şi exclude consumul sectorului energetic în sine.

Evident, scopul ar fi de a utiliza cât mai eficient energia, de a reuşi o creştere mai mare pe partea de consum final, fără a avea o creştere similară pe partea de consum primar. Este o măsură a îmbunătăţirii competitivităţii economiei, precum şi a condiţiilor de mediu necesare pentru o dezvoltare sustenabilă.

La nivel Uniunii Europene, a fost stabilită o cerinţă de reducere a consumului de energie de 20% între anii 2007 şi 2020 ( urmată de obiective încă şi mai ambiţioase, fixate la orizontul anului 2030).

Situaţia la zi este prezentată în infograficele de mai jos:

Pe fondul reducerii capacităţilor de producţie din industrie, consumul primar de energie al României s-a redus cu circa 18% în perioada 2006 – 2016 şi s-a eficientizat (reducerea a fost de doar 10%) la nivelul consumului final.

Din păcate, datele pentru 2017 arată o scădere a eficienţei în utilizarea resurselor energetice, pe fondul creşterii consumului primar, urmare a reindustrializării pe alte coordonate în structura economiei.

Este o tendinţă în contracurent cu cerinţele la nivel european şi cu majoritatea statelor care provin din fostul bloc estic, care au reuşit, în continuare, o creştere mai însemnată a consumului final în raport cu cea a consumului primar (Slovacia şi Polonia au reuşit, în acest sens, creşteri mai mari decât noi la consumul final, deşi s-au plasat sub noi la majorarea consumului primar).

Desigur, o privire atentă asupra metodologiei de calcul a tipurilor de consum energetic ar putea releva importanţa scăderii capacităţilor de producţie din petrochimie, care nu s-a regăsit la alţii în aceeaşi măsură precum la noi. Mai mult, am ajuns chiar să importăm de la ei, circa 70% din deficitul comercial inflamat la peste 15 miliarde de euro anul trecut venind pe această cale,

Interesante şi poziţiile economiilor occidentale de referinţă, Germania (care a avansat semnificativ, dată fiind şi dimensiunea economiei, pe sistemul menţionat mai sus) dar, mai ales, Franţa, care a reuşit să consume mai mult la nivel final deşi a scăzut consumul primar, fiind ceva mai aproape de filosofia impusă de dezvoltarea sustenabilă.

Una peste alta, România ar trebui să fie ceva mai atentă la modul în care evoluează cantităţile şi eficienţa în cazul unui factor critic pentru dezvoltare, şi anume energia. Cu implicaţii importante pentru competitivitatea economiei şi pentru capacitatea de a recupera decalajele de dezvoltare faţă de economiile dezvoltate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Pneumolog / Grijă, dar nu panică la coronavirus: Gripa a ucis 61.000 de oameni în 2018 și 2019

Vladimir Ionescu

Epidemia de coronavirus, ce a ajuns în Europa, îi îngrijorează în mod firesc pe români, însă nu trebuie creată panică, a declarat la Digi24 Gilda… Mai mult

Stiri

Propunere AAF: Reducere la 1% a impozitului pe câştigurile din fondurile mutuale, pentru atragerea de resurse

Adrian N Ionescu

Ponderea normală a activelor fondurilor mutuale în produsul intern brut (PIB) al României ar trebui să fie dublă faţă de nivelul actual „foarte mic”, de… Mai mult

Stiri

Premierul Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, președintele Iohannis convoacă noi consultări pentru o nouă nominalizare

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că invită partidele parlamentare la o nouă rundă de consultări politice pentru formarea unui nou guvern. Consultările încep miercuri,… Mai mult

Stiri

Deficit bugetar de 0,04% din PIB în ianuarie

Vladimir Ionescu

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în ianuarie 2020 cu 7% față de aceeaşi lună a anului trecut, la 27,5 miliarde de lei, în linie… Mai mult

Stiri

România trimite înapoi gunoiul venit din Marea Britanie – doi români și un britanic sunt cercetați

Vladimir Ionescu

Cele trei puncte de lucru din Bucureşti şi judeţul Ilfov ale firmei care a importat 16 containere cu deşeuri din Marea Britanie, aduse în Portul… Mai mult

Stiri

PNL l-a ”trasferat” pe Toma Petcu și pe alți 3 colegi ai săi din ALDE

Razvan Diaconu

Deputatul Toma Petcu (foto), preşedintele organizaţiei judeţene ALDE Giurgiu şi fost ministru al Energiei în Guvernele Grindeanu şi Tudose, a anunţat marți că se alătură… Mai mult

Stiri

Finanțele resping ofertele băncilor pentru finanțarea deficitului – 3 miliarde lei, surplus deja împrumutat

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins marți ofertele băncilor aferente unei emisiuni prin care spera să atragă 200 de milioane de euro de pe piața… Mai mult