La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Atenţie la eficienţa energetică !

de Marin Pana , 18.2.2019

România s-a evidenţiat din nou în mod negativ la nivelul UE, ca fiind ţara cu cea mai mare creştere a consumului primar de energie, fără ca să fie şi ţara cu cea mai mare creştere a consumului final de energie la nivelul Uniunii (cu excepţia puţin relevantă a statului minuscul Malta).

Datele prezentate de Eurostat pentru anul 2017 ne plasează pe locul 2 cu o creştere de +5,7% la nivel primar, dar de-abia pe locul 7 ( cu +4,4%) la nivel final.

Notă metodologică

Consumul primar de energie măsoară cererea totală de energie dintr-o ţară şi este definit ca fiind consumul intern brut excluzând pe cel în scopuri non-energetice ( cum ar fi gazul natural utilizat în industria chimică sau bitumenul pentru suprafaţa drumurilor).

Consumul final de energie este cantitatea de energie consumată de utilizatorii finali din industrie, transport, gospodării, sectorul serviciilor (comercial şi public) şi agricultură. Practic, este energia ajunsă la uşa consumatorului şi exclude consumul sectorului energetic în sine.

Evident, scopul ar fi de a utiliza cât mai eficient energia, de a reuşi o creştere mai mare pe partea de consum final, fără a avea o creştere similară pe partea de consum primar. Este o măsură a îmbunătăţirii competitivităţii economiei, precum şi a condiţiilor de mediu necesare pentru o dezvoltare sustenabilă.

La nivel Uniunii Europene, a fost stabilită o cerinţă de reducere a consumului de energie de 20% între anii 2007 şi 2020 ( urmată de obiective încă şi mai ambiţioase, fixate la orizontul anului 2030).

Situaţia la zi este prezentată în infograficele de mai jos:

Pe fondul reducerii capacităţilor de producţie din industrie, consumul primar de energie al României s-a redus cu circa 18% în perioada 2006 – 2016 şi s-a eficientizat (reducerea a fost de doar 10%) la nivelul consumului final.

Din păcate, datele pentru 2017 arată o scădere a eficienţei în utilizarea resurselor energetice, pe fondul creşterii consumului primar, urmare a reindustrializării pe alte coordonate în structura economiei.

Este o tendinţă în contracurent cu cerinţele la nivel european şi cu majoritatea statelor care provin din fostul bloc estic, care au reuşit, în continuare, o creştere mai însemnată a consumului final în raport cu cea a consumului primar (Slovacia şi Polonia au reuşit, în acest sens, creşteri mai mari decât noi la consumul final, deşi s-au plasat sub noi la majorarea consumului primar).

Desigur, o privire atentă asupra metodologiei de calcul a tipurilor de consum energetic ar putea releva importanţa scăderii capacităţilor de producţie din petrochimie, care nu s-a regăsit la alţii în aceeaşi măsură precum la noi. Mai mult, am ajuns chiar să importăm de la ei, circa 70% din deficitul comercial inflamat la peste 15 miliarde de euro anul trecut venind pe această cale,

Interesante şi poziţiile economiilor occidentale de referinţă, Germania (care a avansat semnificativ, dată fiind şi dimensiunea economiei, pe sistemul menţionat mai sus) dar, mai ales, Franţa, care a reuşit să consume mai mult la nivel final deşi a scăzut consumul primar, fiind ceva mai aproape de filosofia impusă de dezvoltarea sustenabilă.

Una peste alta, România ar trebui să fie ceva mai atentă la modul în care evoluează cantităţile şi eficienţa în cazul unui factor critic pentru dezvoltare, şi anume energia. Cu implicaţii importante pentru competitivitatea economiei şi pentru capacitatea de a recupera decalajele de dezvoltare faţă de economiile dezvoltate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

CCR a oferit în decizia de miercuri, pronunțată pe o sesizare privind strict refuzul numirii unor trei miniștri interimari, dezlegarea tututror problemelor apărute în actualul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult

Stiri

România ocupă locul 3 în TOP 500 Europa Centrală și de Est, cu 61 de companii

Vladimir Ionescu

România se află pe locul trei, cu 61 de companii, în clasamentul TOP 500 Europa Centrală și de Est realizat de Coface. Numărul de companii… Mai mult

Stiri

Amendă pentru angajatorul care nu recompensează angajații pentru munca suplimentară – modificări la Codul Muncii

Vladimir Ionescu

Legea care prevede amendarea angajatorului pentru fiecare salariat care nu este recompensat, conform Codului Muncii, pentru orele de muncă suplimentară pleacă la promulgare după ce… Mai mult