Randamentele titlurilor de valoare românești au crescut rapid ca urmare a degringoladei politice, a reacției societății și a incertitudinilor pe care a fost construit bugetul, din ultima săptămână.
Un nivel în urcare al acestor randamente arată o încredere tot mai redusă în perspectivele economice și duce la creșterea costurilor de finanțare ale datoriei publice, potrivit datelor disponibile pe site-ul de specialitate Investing.com.
Astfel, nivelul randamentelor la obligațiunile de stat cu scadența la zece ani se apropie acum de 4% pe an, după ce în luna octombrie 2016 se situa sub 2,7% pe an iar la începutul anului era de 3,51% pe an. La titlurile de valoare cu scadența la trei ani, creșterea pe ultima lună a fost de la 1,648% în 3 ianuarie 2017 la 1,878% ieri.
De reținut, însă, modificările pe parcursul ultimelor 12 luni au ajuns la valori foarte însemnate, adică +20,04% pentru obligațiunile pe zece ani și +60,71% pentru cele cu scadența peste trei ani. În aceste condiții, în pofida unei datorii publice relativ reduse, undeva în jur de 37% din PIB, costurile cu plata dobânzilor la această datorie vor crește semnificativ în 2017.
Precizăm că aceste costuri, făcute doar pentru a menține datoria publică la același nivel și nu pentru a achita ceva din sumele datorate efectiv, s-au ridicat în 2016 la circa 1,3% din PIB sau aproximativ 10 miliarde de lei. Coincidență semnificativă, exact suma care a fost clamată ca gaură în execuția bugetară pe anul trecut.
Fiecare majorare a costurilor cu plata dobânzilor de doar 10% înseamnă un miliard în plus pe partea de cheltuieli bugetare, unde deja s-a mers până la limita de 3% din PIB, permisă de criteriile de la Maastricht de stabilitate macroeconomică. Dacă o ținem tot așa , o eventuală creștere cu 80% a costurilor de finanțare devine perfect posibilă, ceea ce ar însemna un deficit suplimentar de 1% din PIB.
Consecințele unor derapaje pe partea social-politică se vor vedea imediat și vor avea consecințe pe termen lung.
Pentru referință, vă prezentăm unde s-a ajuns după deciziile recente cu efectele pentru următorii zece ani ale unor probleme punctuale, care vor fi demult uitate de populație la momentul când va face plăți de dobânzi în loc să beneficieze de școli, spitale sau drumuri moderne.
În esență, după ce alte țări semnificative din regiune, precum Polonia și Ungaria, au trecut prin problemele politice cu democrația ș.a.m.d., România rămăsese ca o insulă de stabilitate a statului de drept și beneficia de condiții mai favorabile de finanțare decât acestea.
Acum, nu mai este cazul și am pierdut, absolut aiurea, un atu important de imagine în fața potențialilor investitori.
