Atentatele de la Paris s-au produs într-un moment sensibil pentru Franța și Europa, scrie Financial Times, iar analiștii occidentali se întreabă deja care va fi impactul asupra politicii Uniunii privind migrația, date fiind primele reacții din partea statelor membre deja catalogate ca indisciplinate în problema cotelor obligatorii de relocare.
Atacurile soldate cu 129 de morți și aproximativ 350 de răniți internați au schimbat agenda summitului G20, unde problema centrală a devenit combaterea terorismului.
La Viena, șefii dimplomației din SUA și Rusia, împreună cu reprezentanții statelor din zonă, au ajuns în sfârșit la un acord și au convennit un calendar clar privind soluționarea problemei politice din Siria.
În 6 luni trebuie învestit un guvern de uniune națională, iar în cel mult 18 luni vor fi organizate alegeri libere, sub supraveghere ONU și pe baza unei noi Constituții.
Terorismul și Siria nu mai sunt o problemă de ignorat, declara pentru cursdeguvernare.ro analistul Dan Dungaciu, care spunea că este plauzibilă o intervenție la sol a Franței și aliaților, probabil într-o formulă largă și în parteneriat cu Federația Rusă.
Aici se termină însă veștile bune, întrucât în Europa este de așteptat ca reacția statelor membre să fie dictată în mare măsură de presiunea opiniei publice și, mai grav, a extremiștilor.
Schimbare radicală a politicii europene privind refugiații?
Primul care a semnalizat deja pericolul este Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, care avertiza duminică, la reuniunea G20.
„I-aș invita pe aceia din Europa care încearcă să modifice agenda migrației pe care am adoptat-o… Aș dori să le amintesc să fie serioși în legătură cu acest subiect și să nu cedeze acestor emoții primare care nu-mi plac. Înțeleg dificultatea, dar nu văd necesitatea de a schimba abordarea generală”, a declarat duminică președintele Juncker, speriat că atacurile ar putea provoca o schimbare radicală a politicii europene privind refugiații.
Atenționarea vizează în primul rând la statele estice care se plasau oricum pe poziții contrare Planului Juncker de rezolvarea a problemei refugiaților, plan ce conține și relocatrea a 160.000 de refugiați.
Polonia, care a votat la Consiliul JAI din 22 septembrie cotele Juncker, le va refuza după ce instalarea noului guvern. Ministrul de externe polonez desemnat, Konrad Szymanski, a anunțat acest lucru la numai câteva ore după producerea atentatuluidin Franța: „În fața evenimentelor tragice din Paris, nu vedem posibilitățile politice de a implementa (aceste acorduri – n. red.)”, a spus ministrul.
Sondajele arată că majoritatea cetățenilor sunt împotriva acceptării celor peste 11.000 de refugiați ce-i revin Polonie.
Miercuri, 11 noiembrie, înainte să se fi produs masacrul din Paris, aproximativ 30.000 de persoane au ieșit au participat, la chemarea extremei naționaliste, la un marș desfășurat sub sloganul „Polonia – polonezilor, polonezii pentru Polonia”.
În Elveția, ministrul apărării și protecției civile, Ueli Maurer, a declarat că țara cantoanelor trebuie să discute zilele următoare închiderea granițelor, cum au făcut și alte state din spațiul Shengen.
Ministrul este membru al Partidului Poporului Elvețian, antiimigrație, care a obținut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare din octombrie.
Germania, situație cu două tăișuri
În Germania, politica porților deschise practicată de cancelarul Angela Merkel va fi uitată curând, probabil.
A spus-o foarte concis ministrul de finanțe bavarez Markus Soeder: „Zilele imigrației necontrolate și ale intrărilor ilegale nu mai pot continua așa. Parisul schimbă totul”.
„CSU îl sprijină pe cancelar, dar ar fi bine dacă Angela Merkel ar recunoaște că deschiderea frontierelor pentru o perioadă nelimitată de timp a fost o greșeală”, a mai spus Markus Soeder.
Presiunile Uniunii Creștin-Socială (CSU), aliatul bavarez al creștin-democraților, crescuseră în ultima săptămână, oricum, și a existat un moment în care comunicarea dintre cei doi parteneri se blocase, aparent. Ministerul de Interne anunțase că Germania revine la regulile Dublin și va retrimite imigranții în primul stat UE de intrarea.
Atentatele din Paris vor oferi exact pretextul pentru a ieși onorabil din situația în care se ajunsese.
Aceasta va tensiona însă relația cu statele mici de pe ruta balcanică, incapabile să facă față financiar și logistic unei asemenea răsturnări de situație. Bulgaria a atenționat deja Berlinul că o astfel de măsură este inacceptabilă.
Statele care ar deveni victime ale unei asemenea decizii ar avea un motiv în plus să acuze Germania că a creat criza refugiaților, reproș făcut deja de premierul Viktor Orban.
Franța, pericolul Le Pen
În Franța, luna viitoare urmează alegeri regionale, iar sondajele arătau deja o creștere a liderului Frontului Național, Marine Le Pen, în nord.
Nepoata sa, Marion Maréchal-Le Pen, se plasează bine în sud, în Provence.
Imediat după atentate, Marine Le Pen a ieșit cu o declarație extrem de dură la adresa politicii europene și a cerut închiderea moscheilor radicale și expulzarea tuturor imigranților ilegali.
În actualul context, Frontul ar putea deveni marele câștigător al apropiatelor alegeri.
