Atacul terorist de la Paris: O redacție decimată, Franța în doliu, Europa șocată

Franța e în doliu, iar Europa e șocată, după ce 3 bărbați mascați au năvălit miercuri, la ora 11.30, în sediul din Paris al publicației satirice Charlie Hebdo, omorând cu focuri de arme automate 12 persoane, inclusiv 2 polițiști, după care au reușit să fugă cu o mașină.

Sosit la scurt timp în locul pe care presa franceză îl descrie drept “scenă a celei mai mari atrocități produse în ultimele decenii în Franța“, președintele Francois Hollande a descris episodul drept “un atac terorist fără niciun dubiu“. Președintele Franței a spus că atacul, care s-a petrecut în momentul în care întreaga echipă redacțională era adunată la ședința săptămânală de sumar, este “un act de un barbarism ieșit din comun“.

Procurorul general al Franței, Francois Molins, a declarat miercuri seara într-o conferință de presă că atentatul a fost comis de 2 atacatori, care au strigat ”Allah akbar”.

Francois Hollande a anunțat că mai multe atentate au fost dejucate de autorități în ultimele săptămâni și a făcut apel la unitate națională, convocând o reuniune de urgență a cabinetului Valls, guvernul Franței ridicând miercuri gradul de alertă în toată regiunea Paris la un nivel maxim. FBI și-a anunțat disponibilitatea de-a colabora la prinderea criminalilor.

Au fost anunțate numele a cinci victime: editorul Stéphane Charbonnier, caricaturiștii Jean Cabut, Georges Wolinski, Bernard Verlhac și economistul Bernard Maris, colaborator al publicației.

Atacul de miercuri de la Paris s-a produs pe fondul escaladării tensiunilor legate de imigrația din Franța și de influența din ce în ce mai accentuată în societatea franceză a curentului islamist.

Miercuri seara, sute de mii de francezi s-au adunat în principalele orașe ale țării pentru a ține un moment de reculegere.

Ce este Charlie Hebdo

Atacul asupra redacţiei publicaţiei Charlie Hebdo surprinde şi nu prea cunoscătorii publicaţiei. În 2006, mulţi musulmani au fost înfuriaţi de republicarea, de către Charlie Hebdo, a caricaturilor cu profetul Mohamed, care au apărut pentru prima dată în cotidianul danez Jyllands-Posten.

Birourile publicaţiei satirice au fost atacate cu cocteiluri Molotov în noiembrie 2011, după ce a fost publicată o caricatură a lui profetului Mohamed cu titlul „Charia Hebdo” (foto). Site-ul publicaţiei a fost atacat de hackeri şi blocat. În replică, numărul următor a avut pe copertă un musulman care săruta un caricaturist alb, iar mesajul a fost „iubirea este mai puternică decât ura”.

Avertismente de la autorităţi

Tot în 2011, Franţa a închis temporar ambasadele, consulatele, centrele culturale şi şcolile în 20 de ţări, după ce Charlie Hebdo a publicat un număr care avea pe copertă un evreu ultraortodox care împingea un scaun cu rotile în care se afla un musulman, cu titlul „The Intouchable 2”. În interior, desenele continuau cu imaginea profetului Mohamed, nud, care se cerea admirat. Sau cu acelaşi profest, cu organele genitale la vedere, cu titlul „S-a născut o stea”.

Cu o săptămână înainte de apariţie s-a aflat despre acest număr şi poliţia l-a sunat pe directorul editorial, Stephane Charbonnier, pentru a se informa despre copertă. Acesta le-a trimis coperta, iar autorităţile l-au sfătuit să se mai gândească înainte de a publica acele caricaturi. Decizia a fost de a merge înainte.

Guvernul francez însă a luat decizia de ridicare a gradului de securitate şi a anunţat hotărârea de a închide ambasadele într-o zi de rugăciune pentru musulmani. Premierul francez de la acea vreme a criticat caricaturile şi le-a catalogat drept „un exces”. Colegii de presă şi politicienii i-au atacat pe jurnaliştii de la Charlie Hebdo şi i-au numit iresponsabili şi chiar imbecili. Iar ministrul de Externe se întreba retoric dacă este inteligent să torni gaz peste foc.

Replica lui Charbo a fost că „doar cei care vor să fie şocaţi vor fi şocaţi”. „Nu simt că aş omorî pe cineva cu creionul. Nu pun nicio viaţă în pericol. Când activiştii au nevoie de un pretext să îşi justifice violenţa, îl vor găsi întotdeauna”, a spus acesta, la un moment dat, pentru Le Monde.

Viaţa pusă în pericol de peniţa lui Stephane Charbonnier a fost chiar a lui. El este unul dintre cei care şi-au pierdut viaţa în atac. Şi nu era străin de ameninţările cu moartea, tocmai de aceea era în permanenţă însoţit de un poliţist, drept gardă de corp.

Cu o oră înainte de atac, pe contul de Twitter al publicaţiei a fost postată o caricatură cu liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi (foto).

Continuator al tradiţiei jurnalismului-satiră francez

Charlie Hebdo este parte a vechii tradiţii a jurnalismului francez care îşi are originile dinainte de revoluţia franceză, când „foi de scandal” denunţau şi caricaturizau excentricităţile reginei Maria-Antoaneta, scrie BBC. În secolul al XVIII, ţinta acestui gen de presă a fost familia regală şi corupţia şi dezmăţul sexual de la Versailles.

Acum, ţintele sunt altele: politiicenii, poliţia, bancherii şi religia. Toate religiile, întrucât publicaţia franceză ironiza şi ridiculiza nu doar musulmanii, ci şi catolicii sau evreii. Satira este o armă a jurnaliştilor. Însă în mod frecvent Charlie Hebdo îl caricaturiza pe profetul Mohamed.

Publicaţia nu are un tiraj semnificativ, iar din 1981, timp de 10 ani, apariţia sa a fost întreruptă din lipsă de resurse. Însă faptul că şochează prin caricaturile de pe copertă şi textele care le însoţesc, prin titluri incendiare, se regăseşte la vedere la toate chioşcurile de presă din Franţa.

Scopul pare a fi de a şoca: călugăriţe care se masturbează, papi care poartă prezervative, sau un schelet cu figura lui Michael Jackson cu titlul : În sfârşit, sunt alb! (foto) sunt desene memorabile.

Întotdeauna Charlie Hebdo a fost comparat cu Le Canard Enchaine. Însă deosebirea este că Le Canard Enchaine are ca politică anchetele, dezvăluirile de senzaţie, secretele despre care nu vorbeşte nimeni.

La originile publicaţiei se află un săptămânal de satiră celebru în anii 60, Hara Kiri. În 1970 au fost două evenimente dramatice: un incendiu într-o discotecă în care şi-au pierdut viaţa 100 de oameni şi decesul preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle.

Hara Kiri a avut o ediţie în care a satirizat moartea preşedintelui într-un număr care a avut titlul: „Dans tragic la Colombey (n.r. reşedinţa preşedintelui francez): un mort”. A izbucnit un scandal şi în urma acestuia, Hara Kiri a fost interzisă. Aşa că jurnaliştii au înfiinţat imediat un alt săptămânal, Charlie Hebdo.

Seria neagră de atacuri asupra presei franceze

Atacul de marţi este unul dintr-o serie neagră atât din Franţa, cât şi asupra presei din Hexagon.

În noiembrie 2013, un bărbat musulman, Abdelhakim Dekhar, a intrat în redacţia televiziunii BFM-TV şi l-a ameninţat cu arma pe redactorul şef, apoi a fugit. Două zile mai târziu, a împuşcat un fotograf în redacţia ziarului Liberation, rănindu-l grav. Nici până în acest moment nu a spus exact ce i.a motivat acţiunile. Însă în nişte scrisori pe care le lăsase vorbea în mod confuz despre conflictele mondiale, despre situaţia din Libia, din Siria şi crtica presa pentru că manipulează masele.

În 2004, un alt bărbat înarmat a încercat să intre în redacţia Le Monde, cerând ca publicaţia să scrie despre cărţile sale. După mai multe minute de negocieri, omul a lăsat arma, care era încărcată cu două cartuşe.

În 1991, o bombă a explodat în faţa redacţiei Liberation, rănind trei oameni. Atentatul a avut ca motiv modul în care publicaţia franceză scria despre războiul din Golf, care se desfăşura în acel moment.

Iar în 1985, două colete-capcană au explodat în redacţiile Antenei 2 şi Radio France, la trei minute după ce în redacţii s-a primit un telefon anonim. Nu au existat victime, dar au fost mai multe pagube materiale. Motivul: prezenţa în emisiuni la cele două instituţii media a liderului Frontului Naţional, Jean Marie Le Pen.

Dar nu doar atacurile asupra presei merită menţionate. În ultimii ani Franţa a fost teatrul unor astfel de evenimente tragice. Nu mai departe de luna decembrie a anului trecut, un bărbat a intrat cu masina într-o mulţine de oameni rănind 13, în estul oraşului Dijon, nu înainte de a striga „Allah Akbar”. La Nantes s-a întâmplat un incident similar. Premierul Manuel Valls a spus atunci că Franţa nu s-a confruntat niciodată până acum cu o aşa mare ameninţare a terorismului.

În martie 2002, la Toulouse, un bărba a ucis 7 oameni în trei incidente armate separate. Printre victime au fost trei soldaţi de origine nord-africană, un rabin şi cei doi copii mici ai acestuia.

Accentuarea sentimentelor antiislamice în Europa

Atacul de miercuri de la Paris asupra săptămânalului de satiră Charlie Hebdo şi atacurile de la finele anului trecut din Franţa sunt văzute ca un simptom al unor probleme serioase din societatea franceză, care are o populaţie numeroasă imigrantă din fostele colonii. Decenii la rând au existat probleme cu suburbiile, acolo unde trăiesc imigranţii, în condiţii precare, şi care devin teren fertil pentru extremism.

De altfel, potrivit unui sondaj de opinie publicat la începutul acestei luni, 80% dintre francezi credeau că riscul unor atacuri teroriste este mare – este o proporţie mai mare decât cele de imediat de duoă atacurile din 11 septembrie din SUA, sau din 2005 din Londra.

Aceste evenimente tragice şi confirmarea temerilor oamenilor riscă să aibă ca efect o accentuare a sentimentelor antimusulmane,  destul de prezente în Europa. Partidele extremiste capitalizează aceste sentimente şi scorul mare obţinut la alegerile europene de anul trecut indică faptul că o parte a populației simpatizează cu astfel de viziuni.

La sfârşitul săptămânii trecute, peste 18.000 de protestatari au ieşit în stradă în Dresda şi au cerut autorităţilor să oprească valul de imigranţi din ţările musulmane. Manifestaţia a fost organizată de o organizaţie care luptă împotriva islamizării Europei.

Oamenii s-au strâns în centrul oraşului cu steaguri, cruci şi pancarte cu lozinci antiimigraţie. Astfel de proteste au loc săptămâna, de câteva luni încoace, şi ele au cuprins şi alte oraşe germane, prevcum Berlin şi Koln. Protestatarii cer autorităţilor condiţii mai dure pentru acordarea de azil imigranţilor din Asia şi Orientul Mijlociu.

Autorităţile germane, inclusiv cancelarul Angela Merkle, au condamnat acest gen de proteste. Iar protestelor li s-a răspuns cu contraproteste, oameni ieşiţi în stradă pentru a contesta cele cerute de mişcarea Europenii Patriotici Împotriva Islamizării Vestului.

Studii făcute în Marea Britanie şi SUA au arătat că sentimentele antimusulmane se accentuează. În Marea Britanie au crescut atacurile asupra musulmanilor, materializate mai mult prin injurii şi graffiti-uri pe moschei.

Reacții internaționale de condamnare fermă a atentatului

Atacul petrecut miercuri la sediul ziarului satiric Charlie Hebdo din Paris a provocat numeroase reacţii internaționale de condamnare a terorismului.

Marea Britanie. „Crimele comise la Paris sunt revoltătoare. Suntem alături de poporul francez în lupta împotriva terorismului şi pentru apărarea libertăţii presei”, a transmis premierul britanic David Cameron.

SUA. „Casa Albă este solidară cu familiile celor omorâţi sau răniţi în acest atac. Înalţii oficiali de la Casa Albă sunt în strâns contact cu omologii lor francezi, Statele Unite sunt pregătite să colaboreze cu Franţa pentru efectuarea investigaţiei în acest caz”, a reacţionat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Barack Obama.

Germania. „Acest abominabil act nu este un simplu atentat la viața și securitatea unor cetățeni francezi, ci și un atac la adresa libertății de expresie și a presei, elemente-cheie ale democrației. Nu poate exista nicio justificare a acestei orori”, a declarat cancelarul Angela Merkel.

Spania. „Primim cu oroare veştile despre actul terorist josnic şi laş comis astăzi împotriva sediului săptămânalului francez Charlie Hebdo, la Paris. Guvernul, în numele poporului spaniol, îşi exprimă condamnarea cea mai fermă a acestui atac”, arată un comunicat al guvernului spaniol.

România. ”Atacarea redacţiei săptămânalului francez Charlie Hebdo reprezintă un act terorist crud şi laş. Îmi exprim compasiunea pentru familiile victimelor precum şi solidaritatea faţă de naţiunea franceză atât de lovită astăzi. Comunitatea internaţională trebuie să aibă o atitudine fermă în faţa încercărilor teroriste de distrugere a statului de drept, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.”, este poziția exprimată de președintele Klaus Iohannis.

Comisia Europeană. „Sunt profund şocat de atacul brutal şi inuman care a vizat sediul Charlie Hebdo. Este un act intolerabil, o barbarie care ne priveşte pe toţi în calitate de oameni şi europeni„, arată un comunicat al președintelui CE, Jean-Claude Juncker.

Și autoritățile de la București au lansat mesaje de condamnare a atentatului – președintele Iohannis, premierul Ponta și ministrul de externe Bogdan Aurescu și-au manifestat compasiunea și solidaritatea prin mesaje transmise autorităților franceze.