La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Artificiu neobservat la rectificarea bugetară: 2 miliarde lei- credite de angajament pentru PNDL

de Victor Bratu 19.8.2015

rectificare-bugetara-300x169Blocarea investițiilor locale și obținerea, în consecință, a excedentului la bugetul general consolidat pare să capete o explicație după rectificarea bugetară de luna trecută :

Lucrările pot fi angajate prin PNDL (AICI – despre această controversată structură) pe calea creditelor de angajament ceea ce permite contractarea unor lucrări anul acesta și amânarea plăților pentru anul viitor. Ceea ce-i permite Ministerului de Finanțe să utilizeze “la intern” formula deficitului cash, mmutând practic un supliment de deficit pe anii următori: e vorba de circa 03%, care vor fi anunțați la momentul calculelor “de uz extern” potrivit standardelor ESA. 

Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Finanţelor la prima rectificare bugetară, operată la sfârșitul lunii iulie 2015, guvernul vizează relativa menținere a deficitului bugetului general consolidat, în sumă absolută la nivelul de 13.004 milioane lei. Ca pondere în PIB, deficitul a fost actualizat la rectificare la 1,86%.

După ședința de guvern în care s-a operat rectificarea, mass-media au fost preocupate să verifice care au fost modificările de structură a bugetelor de venituri și cheltuieli pentru ordonatorii de credite, adică ce ministere au primit fonduri suplimentare și căror ministere li s-au redus bugetele, iar politicienii au încercat să înțeleagă cum pot fi acomodate preconizatele modificări conținute de Codul Fiscal cu realitatea bugetară.

Pe fondul acestor preocupări, o realitate ignorată: Ministerul de Finanțe revine la o practică ce părea abandonată, permițând unor ordonatori de credite să contracteze lucrări prin metoda creditelor de angajament.

Potrivit ordonanței de rectificare bugetară publicate în Monitorul Oficial, valoare acestor credite angajament, premise doar anumitor instituții și ministere, depășește 0,3% din PIB.

Ultima dată creditul de angajament a fost folosit – potrivit analiștilor – de fostul premier Emil Boc, în anii recesiunii.

PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) este în subordinea Ministerului Dezvoltării, condus, după plecarea lui Liviu Dragnea, de fina acestuia, fost secretar de stat, Sevil Shhaideh. Caracterul controversat al acestui organism provine din aceea că prioritățile investiționale în teritoriu pot fi decise direct de ministru (un LINK-AICI), cât și din faptul că realizează cu bani de la buget investiții care ar putea fi făcute cu fonduri europene. 

Capcana creditului angajament și suplimentul ascuns de 0,3%

Metoda de finanțare prin credite angajament a fost utilizată în trecut, mai ales în perioade dificile din punct de vedere economic, și conduce, astăzi,  la diferențe ale deficitului pe cash și deficitul calculat potrivit standardelor europene ESA.

Două probleme pe care le ridică această practică:

  • În esență, creditul angajament reprezinta o amânare la plată, justificabilă eventual în condițiile în care economia merge prost. Or, ținând cont de mesajul public transmis de Guvern, această practică nu se justifică pentru că economia românească înregistrează, oficial, a doua creștere din Europa.
  • Rectificarea bugetară nu ține cont de valoarea totală aprobată a acestor credite angajament (aproximativ 2,6 miliarde lei, echivalent a 0,3% din PIB), deci Ministerul de Finanțe a fost liber să comunice un deficit de 1,86% din PIB. Suplimentul de deficit de 0,3% din PIB, ascuns deocamdată publicului, va trebui să fie conținut de viitoarele raportări către Eurostat

Și un efect în economia reală al creditului angajament: ordonatorii de credite vor angaja anul acesta contracte pe care le vor plăti cel mai devreme anul viitor.

Beneficiarii: 6 ministere, Administrația Prezidențială și CNAS

Potrivit ordonanței de rectificare bugetară publicate în Monitorul Oficial, aproximativ 90% din valoarea totală a creditelor angajament aprobate de guvern a fost repartizată către Ministerul Dezvoltării. Instituția condusă până de curând de Liviu Dragnea poate recurge la credite angajament în valoare totală de 2,38 miliarde lei.

Două dintre cele 2,38 miliarde vor “revitaliza“ proiectul cel mai apreciat de baronii locali- Programul Național de Dezvoltare Locală, prin care se asigură bani de canalizare, pietruiri de drumuri etc.

Mai primesc “verde“ la credite angajament, în ordinea mărimii sumelor aprobate:

  • Casa Națională pentru Asigurări în Sănătate– 13,6 milioane lei, pentru extinderea sediului din sectorul 6
  • Ministerul Mediului– 9,3 milioane lei, pentru construcții
  • Ministerul Economiei- 6,5 milioane lei, pentru retehnologizarea unei stații de epurare și construcții a două conducte de gaz
  • Ministerul de Finanțe– 3,25 milioane lei, pentru programul de dezvoltare al capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale
  • Administrația Prezidențială– 1,75 milioane lei, pentru capitolul alte cheltuieli assimilate investițiilor
  • Ministerul Agriculturii– 1,71 milioane lei, pentru două centre APIA
  • Ministerul Apărării– 689.000 lei, pentru Cimitirul eroilor din Volvograd
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.8.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult