Blocarea investițiilor locale și obținerea, în consecință, a excedentului la bugetul general consolidat pare să capete o explicație după rectificarea bugetară de luna trecută :
Lucrările pot fi angajate prin PNDL (AICI – despre această controversată structură) pe calea creditelor de angajament – ceea ce permite contractarea unor lucrări anul acesta și amânarea plăților pentru anul viitor. Ceea ce-i permite Ministerului de Finanțe să utilizeze „la intern” formula deficitului cash, mmutând practic un supliment de deficit pe anii următori: e vorba de circa 03%, care vor fi anunțați la momentul calculelor „de uz extern” potrivit standardelor ESA.
Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Finanţelor la prima rectificare bugetară, operată la sfârșitul lunii iulie 2015, guvernul vizează relativa menținere a deficitului bugetului general consolidat, în sumă absolută la nivelul de 13.004 milioane lei. Ca pondere în PIB, deficitul a fost actualizat la rectificare la 1,86%.
După ședința de guvern în care s-a operat rectificarea, mass-media au fost preocupate să verifice care au fost modificările de structură a bugetelor de venituri și cheltuieli pentru ordonatorii de credite, adică ce ministere au primit fonduri suplimentare și căror ministere li s-au redus bugetele, iar politicienii au încercat să înțeleagă cum pot fi acomodate preconizatele modificări conținute de Codul Fiscal cu realitatea bugetară.
Pe fondul acestor preocupări, o realitate ignorată: Ministerul de Finanțe revine la o practică ce părea abandonată, permițând unor ordonatori de credite să contracteze lucrări prin metoda creditelor de angajament.
Potrivit ordonanței de rectificare bugetară publicate în Monitorul Oficial, valoare acestor credite angajament, premise doar anumitor instituții și ministere, depășește 0,3% din PIB.
Ultima dată creditul de angajament a fost folosit – potrivit analiștilor – de fostul premier Emil Boc, în anii recesiunii.
PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) este în subordinea Ministerului Dezvoltării, condus, după plecarea lui Liviu Dragnea, de fina acestuia, fost secretar de stat, Sevil Shhaideh. Caracterul controversat al acestui organism provine din aceea că prioritățile investiționale în teritoriu pot fi decise direct de ministru (un LINK-AICI), cât și din faptul că realizează cu bani de la buget investiții care ar putea fi făcute cu fonduri europene.
Capcana creditului angajament și suplimentul ascuns de 0,3%
Metoda de finanțare prin credite angajament a fost utilizată în trecut, mai ales în perioade dificile din punct de vedere economic, și conduce, astăzi, la diferențe ale deficitului pe cash și deficitul calculat potrivit standardelor europene ESA.
Două probleme pe care le ridică această practică:
- În esență, creditul angajament reprezinta o amânare la plată, justificabilă eventual în condițiile în care economia merge prost. Or, ținând cont de mesajul public transmis de Guvern, această practică nu se justifică pentru că economia românească înregistrează, oficial, a doua creștere din Europa.
- Rectificarea bugetară nu ține cont de valoarea totală aprobată a acestor credite angajament (aproximativ 2,6 miliarde lei, echivalent a 0,3% din PIB), deci Ministerul de Finanțe a fost liber să comunice un deficit de 1,86% din PIB. Suplimentul de deficit de 0,3% din PIB, ascuns deocamdată publicului, va trebui să fie conținut de viitoarele raportări către Eurostat
Și un efect în economia reală al creditului angajament: ordonatorii de credite vor angaja anul acesta contracte pe care le vor plăti cel mai devreme anul viitor.
Beneficiarii: 6 ministere, Administrația Prezidențială și CNAS
Potrivit ordonanței de rectificare bugetară publicate în Monitorul Oficial, aproximativ 90% din valoarea totală a creditelor angajament aprobate de guvern a fost repartizată către Ministerul Dezvoltării. Instituția condusă până de curând de Liviu Dragnea poate recurge la credite angajament în valoare totală de 2,38 miliarde lei.
Două dintre cele 2,38 miliarde vor “revitaliza“ proiectul cel mai apreciat de baronii locali- Programul Național de Dezvoltare Locală, prin care se asigură bani de canalizare, pietruiri de drumuri etc.
Mai primesc “verde“ la credite angajament, în ordinea mărimii sumelor aprobate:
- Casa Națională pentru Asigurări în Sănătate– 13,6 milioane lei, pentru extinderea sediului din sectorul 6
- Ministerul Mediului– 9,3 milioane lei, pentru construcții
- Ministerul Economiei- 6,5 milioane lei, pentru retehnologizarea unei stații de epurare și construcții a două conducte de gaz
- Ministerul de Finanțe– 3,25 milioane lei, pentru programul de dezvoltare al capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale
- Administrația Prezidențială– 1,75 milioane lei, pentru capitolul alte cheltuieli assimilate investițiilor
- Ministerul Agriculturii– 1,71 milioane lei, pentru două centre APIA
- Ministerul Apărării– 689.000 lei, pentru Cimitirul eroilor din Volvograd
Urmărește-ne pe Google News
