ARPIM a lansat Pactul pentru Inovație în Sănătate

ARPIM a lansat joi un document de colaborare structurat pe 4 axe strategice cu scopul de a alinia toți factorii de decizie și profesioniștii în domeniul sănătății în jurul unor măsuri concrete pentru revitalizarea unor segmente importante ale sistemului de sănătate din România.

În prima fază, anunță un comunicat al organizației, documentul va fi în supus atenției Comisiilor pentru Sănătate din Parlamentul României, urmând ca măsurile identificate și agreate în timpul discuțiilor, să ajungă pe masa Guvernului și a tuturor partidelor parlamentare.

Documentul, lansat cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate a ARPIM în România, este structurat pe 4 axe majore:

• acces rapid și echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienților români și al sistemului de sănătate din România;
• stimularea cercetării-dezvoltării și inovației farmaceutice;
• un sistem de sănătate rezilient și bazat pe dovezi;
• finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor.

Pactul pentru Inovație în Sănătate a fost lansat în cadrul unui eveniment online care a reunit voci din mediul politic, guvernamental și administrativ, dar și reprezentanți ai pacienților, alături de producătorii de medicamente inovative.

“Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții – factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici si industrie – în jurul acestui Pact al Inovației în Sănătate, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate și a răspunde așteptărilor pacienților români. Noul guvern are o oportunitate unică de a analiza, prelua și prioritiza măsurile identificate deja în cadrul documentului de colaborare pe care îl propunem. Astfel, industria farmaceutică inovatoare, care a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, se poziționează ca partener în creșterea accesului pacienților români la medicamente și soluții terapeutice inovatoare”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM. 

Fiecare dintre cele 4 axe de colaborare se bazează pe date îngrijorătoare cu privire la standardele de îngrijire a pacienților și cuprinde o serie de măsuri care să fie adoptate cu prioritate, pentru corectarea situației. România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană in ceea ce privește accesul pacienților la inovație medicală, finanțarea sistemului de sănătate, investiții în cercetare și dezvoltare și digitalizarea sistemului de sănătate:

• „Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile).
• Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Principalele cauze sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice și lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente compensate și gratuite.
• Raportul “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EURO în cercetare și dezvoltare. România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EURO, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EURO, Franța 4,4 miliarde EURO, Polonia 339 milioane EURO, Ungaria 242 milioane EURO, Bulgaria 91 milioane EURO.
• Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EURO, ar putea atinge 802 milioane EURO și chiar 1,4 miliarde EURO, dacă ne-am apropia de top.
• Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe.
• Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 EURO pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având cele mai mari  rate de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă. 

“Lipsa unei viziuni pe termen lung și a unor măsuri ferme de corectare a stării de fapt actuale,  duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români. Speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 și 50 de ani în ritmul existent, pentru scăderea mortalității prevenibile”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

Traseul Pactului pentru Inovație în Sănătate

Obiectivul final al acestei colaborări, care va fi adresată în prima fază Comisiilor pentru Sănătate din Parlament, este elaborarea unui Pact pentru Inovație în Sănătate pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație.

Rolul industriei farmaceutice inovatoare de partener și contributor cu privire la măsuri strategice din sănătate este pe deplin recunoscut în alte state europene. La nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.  Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un alt exemplu de parteneriat cu industria.

În Franța a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților și de curând a fost semnat un acord cadru pe 3 ani (2021-2024).