Argentina a intrat joi, la ora 06.00 (ora României), în faliment tehnic, deoarece nu a rambursat până la sfârşitul zilei de 30 iulie suma de 1,33 de miliarde de dolari.
Miercuri seara târziu, ministrul Economiei, Axel Kicillof (foto), a anunţat că investitorii au refuzat şi ultima ofertă a guvernului.
Ministrul a criticat din nou SUA şi l-a acuzat iar pe judecătorul american Thomas Griesa, cel care a pronunţat sentinţa definitivă ce obligă Argentina să returneze integral datoria către două fonduri americane.
Este a doua oară în 13 ani când ţara intră în faliment, după ce în 2001 a ajuns în default din cauza unei datorii de aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Administraţia Cristinei Kirchner a negociat până în ultima clipă cu cele două fonduri de investiţii – NML (din grupul Elliott Management, aparţinând miliardarului Paul Singer) şi Aurelius Capital Management, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Argentina ar putea returna integral suma, aşa cum au cerut fondurile pe care administraţia de la Buenos Aires le-a numit „vulturi”, dar dacă ar fi acceptat acest lucru ceilalţi creditori ar fi ridicat şi ei pretenţia recuperării 100% a sumelor.
Aceasta ar însemna returnarea a circa 120 de miliarde de dolari, în condiţiile în care rezervele statului nu depăşesc 28 de miliarde de dolari.
Într-un discurs ţinut în ţară după sentinţa Curţii Supreme, preşedintele Cristina Kirchner a declarat că printr-o singură plată a creditorilor Argentina ar vira 15 miliarde de dolari, adică aproape jumătate din rezervele valutare ale Argentinei: „Nu este numai absurd, ci, de asemenea, imposibil pentru o țară să ofere mai mult de 50% din totalul rezervelor sale valutare într-o singură plată a creditorilor.”
Decizia instanţei americane ignoră clauza RUFO, potrivit autorităţilor de la Buenos Aires, care s-ar activa automat după plata către fonduri. Clauza interzice acordarea unor oferte mai bune unora dintre creditori, ceea ce ar însemna că acceptarea solicitării celor două fonduri ar duce la renegocieri cu ceilalţi deţinători de obligaţiuni şi la restituirea integrală a datoriei către aceştia, deşi ei acceptaseră deja reducerea sumelor rămase de restituit.
Investitorii de genul Elliot Management , numiţi „hold out”, sunt fonduri de hedgind ce au cumpărat ieftin parte din datoria Argentinei, după izbucnirea crizei economice.
Acestea nu au acceptat restructurarea împrumuturilor, aşa cum a făcut marea majoritate a deţinătorilor de obligaţiuni – Argentina a obţinut reduceri de ordinul a 70% din partea creditorilor.
Miercuri dimineaţa, în aşteptarea rezultatului ultimelor negocieri directe purtate de autorităţile argentiniene cu cele două fonduri americane, agenţia de rating Standard and Poor’s a declarat Argentina în „default selectiv”.
