Apropiaţi ai lui Gaddafi negociază cu Occidentul, la Londra. Potrivit presei britanice, oficiali importanţi ai regimului de la Tripoli au sosit la Londra, în secret, pentru a discuta cu reprezentanţi ai guvernului, un gest ce denotă căutarea unei portiţe de ieşire pentru regimul colonelului Gaddafi. Mohammed Ismail, un consilier important al fiului lui Gaddafi, Saif al-Islam, a vizitat Londra zilele acestea, declară surse din guvernul britanic, el fiind doar unul dintre oficialii libieni care se pare că negociază o strategie de rezolvare a crizei libiene. (Guardian)
Sarkozy vrea noi standarde pentru securitatea nucleară mondială. Preşedintele francez este primul lider din lume care face o vizită în Japonia după dezastrul din 11 martie. El a propus, la Tokyo, ca autorităţile din domeniul securităţii nucleare din ţările grupului G20 să discute pe această problemă, în luna mai. Liderul francez vrea să fie stabilite noi standarde internaţionale pentru energia nucleară, până la finalul acestrui an, iar Franţa va cere grupului G20 să organizeze o reuniune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) în iunie. Nivelul radiaţiilor detectate în apa mării, lângă centrala nucleară de la Fukushima, creşte pe zi ce trece. ONU a recomandat Japoniei să ia în considerare evacuarea zonei din jurul reactoarelor, având în vedere pericolul nuclear. Autorităţile japoneze înceacă din răsputeri să prevină o catastrofă nucleară şi, în acelaşi timp, să acorde ajutor milioanelor de oameni rămaşi fără energie electrică şi apă, în cea mai mare criză de la cel de-al doilea război mondial încoace. Până acum numărul victimelor este estimat la 11.000 de persoane, alte 16.000 fiind date dispărute. (BBC News)
Noi manifestaţii programate în lumea arabă, vineri. Ziua de astăzi este crucială pentru numeroase ţări din regiune, unde opoziţia regimurilor la putere cere reforme politice şi schimbarea conducătorilor, pe modelul Tunisiei şi Egiptului. Printre ţările unde oamenii vor ieşi în stradă pentru a protesta se numără: Egiptul, Siria, Yemen, Iordania, Bahrain. În Cairo, este prevăzută o manifestaţie în piaţa Tahrir, unde s-a desfăşurat revolta ce a dus la căderea lui Hosni Moubarak, în februarie; participanţii chemând la o manifestţie pentru “salvarea revoluţiei”. Coaliţia tinerilor revoluţiei, o mişcare foarte activă pe internet, care a avut această iniţiativă, a prezentat revendicările, printre care aflându-se judecarea rapidă a fostului preşedinte şi a familiei sale, ca şi a mai multor figuri importante ale fostului regim, o luptă mai hotărâtă contra corupţiei, cu măsuri eficiente pentru recuperarea miliardelor jefuite de la popor în era Mubarak. (Le Monde)
Băncile irlandeze au nevoie de încă 24 miliarde de euro pentru a supravieţui crizei financiare. Cifra este avansată de un grup de experţi independenţi, care au realizat, împreună cu Banca Centrală irlandeză, o testare a sistemului bancar irlandez. Instituţiile testate au fost: Allied Irish Banks, Banca Irlandei, Societatea pentru Dezvoltarea Educaţiei (EBS) şi Irish Life & Permanent. Allied Irish Banks are nevoie de cei mai mulţi bani, în jur de 13,5 miliarde de euro, Banca Irlandei 5,2 miliarde, EBS 1,5 miliarde,iar Irish Life 4 miliarde de euro. Suma totală care a fost investită în redresarea sistemului bancar irlandez, de la începutul crizei economice, a ajuns la 70 de miliarde de euro. (BBC News)
Italia cere ajutor ţărilor vecine în criza imigranţilor africani. Oficialii italieni au cerut ajutor din partea Franţei, pentru a primi o parte din zecile de mii de imigranţi ilegali, în special tunisieni, care au sosit în ultimele luni, pe insula Lampedusa. Cel puţin 12 persoane s-au înecat, în timp ce încercau să ajungă la ţărmul Italiei, în această săptămână, la bordul unor ambarcaţiuni, iar alţi tunisieni care au ajuns la graniţa franco-italiană şi-au riscat viaţa, pe cărări periculoase ale munţilor, pentru a nu fi prinşi de poliţia franceză. Joi, autorităţile italiene au transferat 2.000 de imigranţi, majoritatea tunisieni, în alte tabere de pe continent, organizaţia Amnesty International susţinând că pe insula Lampedusa imigranţilor nu li se oferă o minimă asistenţă umanitară. “Imigranţii trebuie deportaţi în Tunisia sau mutaţi şi în alte ţări europene”, spune ministrul de externe italian Franco Fratini. “Este uimitor cum nu există niciun fel de solidaritate din partea vreunei ţări europene, inclusiv din partea celor în care tunisienii vor să ajungă, Franţa”, a mai spus el. (Guardian)
Scrisori cu bombă în Italia, Grecia şi Elveţia. Primul colet a explodat şi a rănit grav un ofiţer italian, în Livorno.Un grup anarchist italian, Federaţia Informală a Anarhiştilor, şi-a asumat responsabilitatea pentru acest atac, au anunţat forţele armate. Acelaşi grup este responsabil pentru trimiterea a trei scrisori cu bombă către ambasadele din Roma, în decembrie, când au fost rănite grav două persoane. Potrivit presei italiene, episodul ar putea avea legătură cu alte două bombe livrate în Europa, joi. Una a explodat la o închisoare din Grecia şi alta la un birou al industriei nucleare din Elveţia, în oraşul Olten, rănind doi oameni. Poliţia grecească spune că scrisoarea trimisă la închisoarea din vestul Atenei purta timbre de Florenţa. (New York Times)
Comisia Europeană vrea o nouă instituţie pentru securitatea internă a UE. Directorul Oficiului contra terorismului, Olivier Luyckx, a declarat în plenul Parlamentului European, că ar dori înfiinţarea unei noi instituţii care să coordoneze agenţiile de securitate existente: Cepol, Cosi, Eurojust, Europol şi Frontex, sub mandatul coordonatorului contra-terorismului, Gilles de Kerchove. Modelul este cel al Serviciul de Acţiune Externă, coordonat de Catherine Ashton, reprezentantul UE pentru politică externă. “Iată cum văd eu schimbarea: să creăm un sistem similar cu cel ce monitorizează crizele externe, un punct de lucru comun, pentru a simplifica schimbul de informaţii în domeniu”, a spus Luyckx. (EUObserver)
