Ponderea românilor plecați în străinătate în totalul populației active (cu vârste între 20 și 64 de ani) aproape că s-a triplat în 10 ani – de la 7,5% în 2007, categoria s-a extins la 19,7% în 2017, potrivit unei analize Eurostat.
România este astfel țara UE cu cel mai mare procent de populație activă care muncește într-un alt stat membru. Media europeană este de 3,8% din totalul cetățenilor cu vârste între 20 și 64 de ani.
Pe următoarele locuri se clasează Lituania (15,0%), Croația (14,0%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%) și Bulgaria (12,5%). Toate sunt state unde salariul mediu este mult inferior celor din vestul Europei.
(Citiți și: ”România a intrat în Top 20 al statelor cu cele mai mari diaspore – potrivit Raportului ONU pe migrație”)
La cealaltă extremă se situează cetățenii din țările bogate ale Uniunii: Germania (unde populația mobilă reprezintă doar 1,0% din totalul populației active), Marea Britanie (1,1%), Suedia și Franța (cu câte 1,3% din persoanele între 20 și 64 de ani):
România – ponderea absolvenților de facultate în totalul celor plecați, similară cu cea a celor rămași acasă
Datele Eurostat reflectă două comportamente diferite – din statele bogate ale UE pleacă să muncească într-o altă țară membră mult mai multe persoane cu studii superioare – fie pentru a-și deschide o afacere proprie, fie pentru a reprezenta companii din propria lor țară sau multinaționale.
De aceea, în interiorul populației mobile ponderea persoanelor cu studii superioare este mult mai mare decât procentul celor cu studii în superioare în totalul populației din statul din care au plecat.
Aceasta ar putea însemna că principalul motiv al alegerii unui job în străinătate îl reprezintă, în cazul lor, cariera. Pentru cei din estul Europei, emigrarea este motivată în principal de salariul mult mai atractiv în vestul Europei.
(Citiți și: ”Românii își schimbă destinațiile de emigrare: și pleacă tot mai mulți cu vârsta de peste 45 de ani. UK, peste Italia și Spania”)
În cazul francezilor, 62,5% din cei care au acceptat să muncească în străinătate au studii superioare, comparativ cu 34,6%, cât reprezintă ponderea absolvenților de învățământ superior în totalul populației Franței (diferență de 27,9 puncte procentuale).
Cea mai mare diferență între procentele înregistrate de absolvenții de studii superioare din cele două categorii se înregistrează în cazul germanilor – 54,5% persoane cu studii superioare în cadrul populației mobile și 26,76 % în rândul populației rezidente, adică o diferență de 28 de puncte procentuale).
Pentru șase state, situația este inversă – în interiorul populației rezidente absolvenții au o pondere mai mare decât în rândul emigraților – Bulgaria, Croația, Portugalia și cele trei țări baltice (Letonia, Estonia și Lituania).
În ceea ce privește România, cele două categorii au ponderi similare:
La nivelul UE, proporția persoanelor cu studii superioare în categoria cetățenilor activi care trăiesc în afara statelor membre depășește cu 2,3 puncte procentuale ponderea populației active cu studii terțiare din cadrul populației rezidente.
