fbpx

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

La obiect

2020 – 9 pensionari la 10 salariați. S-a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 10 ani a pensiei medii

Anul trecut, pensia medie a crescut cu 16,1%, cea mai mare valoare din ultimii zece ani, potrvit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Puterea… Mai mult

31.03.2021

Europa

DOCUMENT / Încă o strategie europeană pentru care trebuie să se pregătească România: Interzicerea a noi produse chimice considerate periculoase pentru sănătate

Noi probleme s-ar putea adăuga în economie – în industria alimentară, în agricultură și în industria chimică, atunci când va intra în vigoare noua strategie… Mai mult

31.03.2021

Aprecierea francului elvețian prin economia UE: context, efecte, teorii

de Marin Pana 20.1.2015

A illustration picture shows a Swiss Post clerk as he exchanges Swiss francs into Euros at a counter in a Swiss Post office in BernPolitica monetară neconvențională a Băncii Naționale a Elveției (BNE) este urmarea presiunilor venite din plan intern, dupa ce a atins un nivel însemnat al rezervelor valutare în euro. La nivel politic, conservatorii elvețieni nu au apreciat niciodata riscul semnificativ la care s-a expus BNE prin evoluția în tandem cu euro.

Temerile privind titlurile de stat din zona euro au generat ideea de a crește rezerva de aur în detrimentul celei în monedă europeană. La un moment dat se punea chiar problema unui referendum in acest sens, dar ideea a fost abandonată în cele din urma.

Spectrul inițierii măsurilor de relaxare cantitativa la care are de gând să recurgă Banca Centrală Europeană (BCE) și deprecierea constanta din ultima perioadă a euro în raport cu dolarul american i-au împins pe elvețieni să renunțe la cvasiindexarea față de euro, ce ar fi tras in jos francul elvețian.

Măsura luată de Elveția are un precedent. Spre sfârșitul anilor ’60, banca centrală a Germaniei Federale folosea un curs de schimb fix in raport cu dolarul american. Riscul inflaționist si influența monedei americane pe piața internă au facut ca, în 1971, guvernul german să renunțe la menținerea tandemului marcă germană/dolar. Piața a înregistrat reacții puternice, sistemul monetar internațional s-a prăbușit, iar SUA a decis eliminarea standardului aur la stabilirea valorii dolarului.

Băncile europene au lucrat pe scară largă cu moneda elvețiană pentru că s-au bazat pe soliditatea acesteia. După ridicarea pragului de 1,2 CHF pentru 1 euro, statele UE s-au văzut confruntate cu un șoc exogen de nivelul crizei datoriilor suverane, unda de șoc propagându-se rapid în condițiile interconectării strânse a piețelor financiare. De reținut, în acest caz este vorba despre un stat consolidat fiscal și care nici măcar nu este membru UE.

Decizia de a lăsa complet liber cursul de schimb se resimte serios în economia elvețiană, unde acțiunile băncilor și cele ale principalelor firme exportatoare ( vezi Nestle, ABB sau Novartis) au înregistrat scăderi semnificative. Motivul este scăderea competitivității externe și întețirea concurenței cu produsele străine pe propria piață, sub efectul unui franc apreciat peste fundamentele economice strict legate de productivitate.

Spre deosebire de secretul păstrat de elvețieni până în ultima clipă, președintele francez François Hollande a declarat că “BCE va decide joi să cumpere obligațiuni guvernamentale, măsură care va furniza lichidități semnificative pentru economiile europene și care va crea o mișcare favorabilă creșterii economice”, potrivit agenției Mediafax.

Declarațiile președintelui Frantei sunt surprinzatoare, deoarece preced acțiunile BCE, instituție teoretic independentă față de guvernele țărilor UE. Totuși, ele nu fac decât să coincidă cu anticipațiile economiștilor care se așteaptă ca BCE sa înceapa un program de relaxare cantitativă dupa ședinta prevăzută pentru 22 ianuarie.

Măsurile luate anul trecut pentru stimularea cresterii economice din zona euro nu au fost suficiente pentru ca rata inflației să iasă din panta descendentă pe care a intrat de luni bune. Astfel, inflația anuală din zona euro s-a situat la -0,2% în decembrie, iar cea din UE, la -0,1%. Potrivit unor economiști chestionați de Bloomberg, președintele BCE, Mario Draghi, va anunța joi un program de achiziții de obligațiuni în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, menit să relanseze creșterea economică.

Impactul măsurilor de relaxare cantitativa asupra economiilor UE din afara zonei euro nu ar urma să fie unul major. Mai degrabă, deciziile BCE vor fi probabil de natură să justifice continuarea relaxarii politicii monetare in regiune, potrivit analiștilor britanici de la capital Economics, care estimează noi tăieri ale dobanzilor de politică monetară în România și Polonia.

Vestea bună este că un program de achiziții de obligațiuni guvernamentale al BCE ar putea duce la încetinirea procesului de dezintermediere bancară în țările din Europa Centrală și de Est, pe fondul creșterii sumelor disponibile pentru investiții din zona euro. Cu alte cuvinte, liniile de finanțare externe care s-au redus în ultimii ani s-ar putea păstra și chiar reface într-o anumită măsură.

Cotația francului elvețian nu are legătură numai cu performanța economiei helvete, ci cu ipostaza acestei monede de marfă tot căutată pentru stabilitatea ei, în contextul agitațiilor din mediul politic internațional, de la alegerile din Grecia și până la afrontul Rusiei la adresa stabilității în Europa.

Pe de o parte, câștigarea alegerilor din Grecia de către oponenții soluției stabilizării economice prin politici de austeritate care au exasperat populația ar slăbi moneda unică europeană. Deocamdată, partidul Syriza de extremă stânga conduce în sondaje înainte de scrutinul din această duminică iar renegocierea datoriilor țării face parte din angajamentul electoral forte al acestei formațiuni politice.

Preşedintele Syriza, Alexis Tsipras, a cerut în repetate rânduri reanalizarea programului de ajutor de 240 miliarde de euro şi diminuarea datoriei publice enorme a Greciei (175% din PIB), după modelul înjumătățirii datoriilor Germaniei după al doilea război mondial. Însă, această soluție ar crea hazard moral, ar slăbi moneda unică europeană și ar conduce la mari probleme de credibilitate pentru accesarea piețelor de capital, inclusiv pe viitor.

Pe de altă parte, retragerea precipitată a capitalurilor din Rusia, care sfidase ordinea mondială prin ocuparea Crimeei și alimentarea confruntărilor din partea de est a Ucrainei, s-a făcut la un curs defavorabil pentru scoaterea din țară a contravalorii activelor denominate în ruble. Unii avansează ideea unei compensări (parțială, totală sau chiar profitabilă) prin trecerea sumelor uriașe scoase din Rusia în franci elvețieni și apoi revenirea la originea lor în dolari americani.

Dincolo de teoria conspirației, realitatea este că ieşirile nete de capital din Rusia, cauzate de criza ucrainenană şi deprecierea rublei, au crescut anul trecut de 2,5 ori, la 151 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Rusiei, citate de Mediafax. Suma a depășit estimarea preliminară de ”numai” 128 de miliarde de dolari.

Deprecierea rublei la sfârşitul anului trecut, din cauza prăbuşirii cotaţiilor petrolului şi a panicii populaţiei care a cumpărat masiv valută, a agravat situația. Mai mult, ritmul retragerilor a crescut și mai mult în trimestrul patru din 2014, când retragerile de capital au atins 72,9 miliarde de dolari, faţă de 16,9 miliarde de dolari cu un an în urmă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Valeriu Gheorghiţă: Peste 2,3 milioane de persoane vaccinate. Johnson&Johnson va fi administrat după ce apare decizia EMA

Vladimir Ionescu

Peste 2,3 milioane de persoane au fost vaccinate anti-Covid în România, cu cel puțin o doză, iar alte 505.000 de persoane se află pe lista… Mai mult

Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euroă

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult

Europa

Escaladare a tensiunilor din Marea Neagră – Moscova atenţionează SUA și transferă trupe și nave. SUA avertizează: Vor fi consecințe. Reacția NATO

Iulian Soare

Moscova a avertizat marţi Statele Unite ale Americii „să stea departe” de Rusia şi Crimeea, atenţionând că riscul de incidente este foarte ridicat. Avertismentul a… Mai mult