fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Aprecierea francului elvețian prin economia UE: context, efecte, teorii

de Marin Pana 20.1.2015

A illustration picture shows a Swiss Post clerk as he exchanges Swiss francs into Euros at a counter in a Swiss Post office in BernPolitica monetară neconvențională a Băncii Naționale a Elveției (BNE) este urmarea presiunilor venite din plan intern, dupa ce a atins un nivel însemnat al rezervelor valutare în euro. La nivel politic, conservatorii elvețieni nu au apreciat niciodata riscul semnificativ la care s-a expus BNE prin evoluția în tandem cu euro.

Temerile privind titlurile de stat din zona euro au generat ideea de a crește rezerva de aur în detrimentul celei în monedă europeană. La un moment dat se punea chiar problema unui referendum in acest sens, dar ideea a fost abandonată în cele din urma.

Spectrul inițierii măsurilor de relaxare cantitativa la care are de gând să recurgă Banca Centrală Europeană (BCE) și deprecierea constanta din ultima perioadă a euro în raport cu dolarul american i-au împins pe elvețieni să renunțe la cvasiindexarea față de euro, ce ar fi tras in jos francul elvețian.

Măsura luată de Elveția are un precedent. Spre sfârșitul anilor ’60, banca centrală a Germaniei Federale folosea un curs de schimb fix in raport cu dolarul american. Riscul inflaționist si influența monedei americane pe piața internă au facut ca, în 1971, guvernul german să renunțe la menținerea tandemului marcă germană/dolar. Piața a înregistrat reacții puternice, sistemul monetar internațional s-a prăbușit, iar SUA a decis eliminarea standardului aur la stabilirea valorii dolarului.

Băncile europene au lucrat pe scară largă cu moneda elvețiană pentru că s-au bazat pe soliditatea acesteia. După ridicarea pragului de 1,2 CHF pentru 1 euro, statele UE s-au văzut confruntate cu un șoc exogen de nivelul crizei datoriilor suverane, unda de șoc propagându-se rapid în condițiile interconectării strânse a piețelor financiare. De reținut, în acest caz este vorba despre un stat consolidat fiscal și care nici măcar nu este membru UE.

Decizia de a lăsa complet liber cursul de schimb se resimte serios în economia elvețiană, unde acțiunile băncilor și cele ale principalelor firme exportatoare ( vezi Nestle, ABB sau Novartis) au înregistrat scăderi semnificative. Motivul este scăderea competitivității externe și întețirea concurenței cu produsele străine pe propria piață, sub efectul unui franc apreciat peste fundamentele economice strict legate de productivitate.

Spre deosebire de secretul păstrat de elvețieni până în ultima clipă, președintele francez François Hollande a declarat că “BCE va decide joi să cumpere obligațiuni guvernamentale, măsură care va furniza lichidități semnificative pentru economiile europene și care va crea o mișcare favorabilă creșterii economice”, potrivit agenției Mediafax.

Declarațiile președintelui Frantei sunt surprinzatoare, deoarece preced acțiunile BCE, instituție teoretic independentă față de guvernele țărilor UE. Totuși, ele nu fac decât să coincidă cu anticipațiile economiștilor care se așteaptă ca BCE sa înceapa un program de relaxare cantitativă dupa ședinta prevăzută pentru 22 ianuarie.

Măsurile luate anul trecut pentru stimularea cresterii economice din zona euro nu au fost suficiente pentru ca rata inflației să iasă din panta descendentă pe care a intrat de luni bune. Astfel, inflația anuală din zona euro s-a situat la -0,2% în decembrie, iar cea din UE, la -0,1%. Potrivit unor economiști chestionați de Bloomberg, președintele BCE, Mario Draghi, va anunța joi un program de achiziții de obligațiuni în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, menit să relanseze creșterea economică.

Impactul măsurilor de relaxare cantitativa asupra economiilor UE din afara zonei euro nu ar urma să fie unul major. Mai degrabă, deciziile BCE vor fi probabil de natură să justifice continuarea relaxarii politicii monetare in regiune, potrivit analiștilor britanici de la capital Economics, care estimează noi tăieri ale dobanzilor de politică monetară în România și Polonia.

Vestea bună este că un program de achiziții de obligațiuni guvernamentale al BCE ar putea duce la încetinirea procesului de dezintermediere bancară în țările din Europa Centrală și de Est, pe fondul creșterii sumelor disponibile pentru investiții din zona euro. Cu alte cuvinte, liniile de finanțare externe care s-au redus în ultimii ani s-ar putea păstra și chiar reface într-o anumită măsură.

Cotația francului elvețian nu are legătură numai cu performanța economiei helvete, ci cu ipostaza acestei monede de marfă tot căutată pentru stabilitatea ei, în contextul agitațiilor din mediul politic internațional, de la alegerile din Grecia și până la afrontul Rusiei la adresa stabilității în Europa.

Pe de o parte, câștigarea alegerilor din Grecia de către oponenții soluției stabilizării economice prin politici de austeritate care au exasperat populația ar slăbi moneda unică europeană. Deocamdată, partidul Syriza de extremă stânga conduce în sondaje înainte de scrutinul din această duminică iar renegocierea datoriilor țării face parte din angajamentul electoral forte al acestei formațiuni politice.

Preşedintele Syriza, Alexis Tsipras, a cerut în repetate rânduri reanalizarea programului de ajutor de 240 miliarde de euro şi diminuarea datoriei publice enorme a Greciei (175% din PIB), după modelul înjumătățirii datoriilor Germaniei după al doilea război mondial. Însă, această soluție ar crea hazard moral, ar slăbi moneda unică europeană și ar conduce la mari probleme de credibilitate pentru accesarea piețelor de capital, inclusiv pe viitor.

Pe de altă parte, retragerea precipitată a capitalurilor din Rusia, care sfidase ordinea mondială prin ocuparea Crimeei și alimentarea confruntărilor din partea de est a Ucrainei, s-a făcut la un curs defavorabil pentru scoaterea din țară a contravalorii activelor denominate în ruble. Unii avansează ideea unei compensări (parțială, totală sau chiar profitabilă) prin trecerea sumelor uriașe scoase din Rusia în franci elvețieni și apoi revenirea la originea lor în dolari americani.

Dincolo de teoria conspirației, realitatea este că ieşirile nete de capital din Rusia, cauzate de criza ucrainenană şi deprecierea rublei, au crescut anul trecut de 2,5 ori, la 151 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Rusiei, citate de Mediafax. Suma a depășit estimarea preliminară de ”numai” 128 de miliarde de dolari.

Deprecierea rublei la sfârşitul anului trecut, din cauza prăbuşirii cotaţiilor petrolului şi a panicii populaţiei care a cumpărat masiv valută, a agravat situația. Mai mult, ritmul retragerilor a crescut și mai mult în trimestrul patru din 2014, când retragerile de capital au atins 72,9 miliarde de dolari, faţă de 16,9 miliarde de dolari cu un an în urmă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult