Anul 2020 închide cel mai cald deceniu (2011-2020) și este unul dintre cei mai calzi trei ani și poate chiar rivaliza cu 2016 (cel mai cald an înregistrat până în prezent), potrivit datelor Organizației Meteorologice Mondiale, citate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
„Cei șase ani cei mai calzi înregistrați au fost 2015-2020. Temperaturile ridicate atinse în multe parți ale lumii în acest an au fost posibile în ciuda influenței majore La Niña. Cele mai multe modele arată că La Niña va atinge intensitatea maximă în decembrie sau ianuarie, dar că efectul său se va menține și la începutul anului 2021”, spune ANM pe pagina sa de facebook.
Un comunicat al Organizației Meteorologice Mondiale (ONM) îl citează pe secretarul general al OMM, prof. Petteri Taalas, care spune că „anii călduroși record au coincis de obicei cu un fenomen puternic El Niño, așa cum a fost cazul lui 2016. Acum ne confruntăm cu fenomenul La Niña, care are un efect de răcire asupra temperaturii globale, dar nu a fost suficient de puternic pentru a diminua valorile de temperatură ridicate. Ba chiar, 2020 se pare că se apropie de recordul termic anterior al lui 2016 ”.
Anul 2020 se anunță deja ca fiind al doilea cel mai cald din intervalul 2016 – 2019, potrivit celor cinci serii de date pentru primele 10 luni ale anului (până la sfârșitul lunii octombrie), potrivit raportului provizoriu al OMM privind starea climei emis pe 2 decembrie 2020.
Aceste informații de ultimă oră sugerează că noiembrie 2020 ar putea fi fie cel mai cald sau al doilea cel mai cald noiembrie înregistrat.
Temeperaturile au continuat să fie ridicate si în luna noiembrie, conform rapoartelor lunare ale European Unions’s Copernicus Climate Change Service, United States National Oceanic and Atmospheric Administration, NASA’s Goddard Institute for Space Studies și Japan Meteorological Agency.
Diferența dintre cei mai calzi trei ani este mică, iar clasamentele exacte pentru fiecare set de date s-ar putea modifica odată cu disponibilitatea datelor pentru întregul an.
OMM va stabili definitiv datele privind 2020 în ianuarie 2021, pe baza a cinci serii de date globale de temperatură. Aceste informații vor fi incluse într-un raport final, “State of the Climate in 2020”, care va fi publicat în martie 2021, incluzând și informații despre impactul climatic.
Tendință îngrijorătoare pe termen lung
Începând cu anii ’80, fiecare deceniu a fost mai cald decât precedentul. Și este de așteptat ca această tendință să continue din cauza nivelurilor record ale conținutului de gaze cu efect de seră care captează căldura în atmosferă.
Mai ales bioxidul de carbon rămâne în atmosferă timp de mai multe decenii ceea ce garantează încălzirea planetei pe termen mai lung.
Temperatura medie globală a aerului în 2020 este stabilită cu aproximativ 1,2 ° C peste nivelul pre-industrial (1850-1900). Există cel puțin o șansă din cinci ca aceasta să depășească temporar 1,5 ° C până în 2024, conform analizei WMO’s Global Annual to Decadal Climate Update, condusă de Met Office al Marii Britanii.
Prognoza anuală a temperaturii medii globale a aerului realizată de Met Office pentru anul 2021 sugerează că și acesta va putea intra în seria celor mai fierbinți ani, în ciuda faptului că este influențat de răcirea temporară a fenomenului La Niña, ale cărei efecte sunt de obicei cele mai puternice în al doilea an de manifestare .
OMM spune că folosește serii de date (bazate pe date climatologice lunare de pe site-urile de observare ale membrilor săi) furnizate de United States National Oceanic and Atmospheric Administration, NASA’s Goddard Institute for Space Studies, United Kingdom’s Met Office Hadley Centre și University of East England’s Climatic Research Unit.
De asemenea, OMM folosește serii de date de reanaliză de la European Centre for Medium Range Weather Forecasts, Copernicus Climate Change Service și Japan Meteorological Agency. Această metodă corelează milioane de observații meteorologice ale aerului, ale apei și date satelitare, cu diferite modele pentru a produce o reanaliză completă a atmosferei. Corelarea datelor observaționale cu modelele face posibilă estimarea temperaturilor în orice moment și în orice loc de pe glob, chiar și în zone mai greu accesibile, cum ar fi regiunile polare.
