Sprijin limitat pentru David Cameron, deschidere spre negociere, însă până la un punct, absenţa unor promisiuni ferme – aşa se poate rezuma mesajul Angelei Merkel transmis autorităţilor de la Londra.
Cancelarul german a avut joi parte de „tratament regal” în vizita sa de o zi în Marea Britanie: a rostit un discurs in faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi a luat ceaiul cu Regina. Dacă ar fi fost şef de stat, această vizită ar fi fost una la cel mai înalt nivel, o vizită de stat, însă sintagma nu se poate aplica în cazul prim ministrului german.
Mesajul său a fost unul conciliant cu dorinţele euroscepticilor până la un punct, însă ferm şi fidel gândirii pro-UE a „reginei Europei”, cum au numit-o jurnaliştii britanici: Marea Britanie trebuie să rămână o voce puternică în Uniunea Europeană, reformele sunt posibile, pentru ca o parte dorinţele Regatului Unit să fie satisfăcute şi „repatrierea unor puteri să aibă loc”, dar nu va fi uşor. Dacă vrem ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, trebuie să găsim soluţii.
Totuşi, afirmaţiile sale nu trebuie citite exclusiv în cheia unui sprijin pentru premierul David Cameron, al cărui plan este de a organiza un referendum în 2017, privind retragerea Marii Britanii din UE. Însă, evident, doar dacă va câştiga alegerile din 2015.
Discursul Angelei Merkel, aplaudat la scenă deschisă, dar dezamăgitor pentru britanici
„Mi s-a spus de multe ori în ultimele zile că există aşteptări cu totul speciale în privinţa discursului meu susţinut astăzi aici. Unii se aşteaptă ca discursul meu să deschidă calea pentru reforme fundamentale ale arhitecturii europene care să satisfacă tot felul de dorinţe britanice, reale sau nu. Mă tem că vor fi dezamăgiţi”, a spus cancelarul german.
„Am auzit că alţii se aşteaptă la ceva exact opus şi speră că voi aduce aici, la Londra, un mesaj simplu şi clar că restul Europei nu este pregătit să plătească aproape nici un preţ pentru a păstra Marea Britanie în Uniunea Europeană. Mă tem că aceste speranţe vor fi de asemenea descurajate”, a continuat Angela Merkel.
Iar cancelarul german s-a ţinut de cuvânt, cum remarca şi o parte din presa britanică.
- Angela Merkel a subliniat faptul că „Marea Britanie nu are nevoie să îşi demonstreze angajamentul faţă de Europa” – o afirmaţie inteligentă, un gest diplomatic pe care l-a făcut, dar pe care l-a completat cu viziunea germană cu UE rămâne un vehicul de asigurare a stabilităţii pe continent.
- Fără a detalia, cancelarul german a arătat clar că, pentru întărirea zonei euro, tratatele UE trebuie să fie adaptate într-o manieră „limitată, ţintită şi graduală”, iar dacă Regatul unit şi Germania sunt serios angajate în această reformă, se vor găsi mecanisme legale de a o face
- Referitor la reformarea Uniunii Europene, Angela Merkel a arătat clar că statu quo-ul este nesustenabil şi că Uniunea trebuie să se adapteze noilor realităţi. Însă politicile UE trebuie evaluate de toate statele membre – fie că este vorba despre schimbări climatice, piaţa unică sau relaţiile economice externe ale UE (politici aflate ca prioritare pe agenda Marii Britanii) -, pentru a stabili în ce măsură contibuie la economia Uniunii.
- Angela Merkel a pus accentul pe beneficiile celor patru libertăţi garantate de uniune, de efectul respectării lor asupra pieţei interne şi a subliniat faptul că ele sunt inseparabile. Libertatea de circulaţie a forţei de muncă în UE nu a fost gândită pentru turismul pentru beneficii sociale, pentru un acces necondiţionat la beneficii, a spus cancelarul, care a adăugat că este o problemă de inters şi de îngrijorare atât în Germania, cât şi în Regat.
- Uniunea trebuie să reducă birocraţia, pentru a deveni mai competitivă, a mai spus cancelarul, o idee care a rezonat puternic cu modul de gândire britanic.
- Angela Merkel a avut un mesaj şi pentru City-ul londonez, subliniind importanţa acestuia pentru economia UE.
Discursul, citit printre rânduri
Prin discursul ei, cancelarul german a arătat ce pot realiza împreună în Europa cele două ţări: sunt posibile reforme, dar modificarea tratatelor UE pentru a-i mulţumi pe euroscepticii britanici nu este posibilă.
Cei care se aşteptau ca David Cameron să capete sprijinul necesar, măcar pe termen scurt, pentru ca UKIP să nu aibă un scor mai mare decât cel preconizat în cele două runde de alegeri din luna mai, europene şi locale, au fost total detaşaţi de realitate, susţin analiştii.
Angela Merkel este cel mai puternic lider al Europei, însă nici măcar ea nu are putere absolută: cancelarul trebuie să ţină cont de ceilaţi lideri europeni, până la urmă, marile decizii se iau cu unanimitate de voturi, dar şi de considerentele interne, fiind într-o coaliţie în care cealaltă ramură este pentru o mai mare integrare in UE, nu pentru mai puţină.
Liderul german a arătat că este un aliat al lui David Cameron, că alianţa germano-britanică este una strânsă. Totuşi, sprijinul nu este necondiţionat.
Prudenţa Angelei Merkel este rezultatul faptului că nici David Cameron nu şi-a dezvăluit intenţiile privind rolul şi locul Regatului Unit în UE, comentează Thomas Raines, cercetător la think tank-ul Chatham House. În primul rând, premierul britanic nu a spus clar ce puteri vrea să „repatrieze” de la Bruxelles. În al doilea, nu este certă câştigarea alegerilor din 2015, prin urmarenu este sigur nici dacă referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE nu este un lucru cert.
În aceste condiţii, Angela Merkel nu avea cum să îi semneze un cec în alb omologului său de la Londra, mai spune analistul britanic. Ea acum manifestă doar prudenţă.
Un articol de opinie din The Economist arată că discursul cancelarului s-a vrut o „trezire la realitate” a britanicilor, pentru a-şi pune întrebarea care este rolul lor astăzi în Europa. Franţa este lider când este vorba despre chestiunile militare. Germania domină politicile economice, iar Polonia este motorul când se pune problema extzinderii uniunii. În unele dintre cele mai mari dezbateri europene, Regatul Unit are un rol secundar, dacă nu lipseşte cu desăvârşire.
Discursul cancelarului Merkel arată „cât de parohială a devenit politica europeană a britanicilor”, comentează jurnaliştii de la The Economist. Şi este şi un ghid la cum poate evita Marea Britanie să devină dispensabilă atunci când se pune problema luării unor decizii la nivel european. Mesajul transmis în cuvinte bine calculate ar fi fost: „priviţi spre exterior, nu pierdeţi din atenţie tabloul general, vorbiţi aceeaşi limbă cu partenerii vostri, ţineţi-vă deschide toate opţiunile şi stabiliţi-vă bine priorităţile”, este decodarea jurnaliştilor de la The Economist.
Un diplomat european citat de Reuters oferpă o altă cheie de interpretare: „Cancelarul a transmis Londrei un mesaj care nu ar putea fi interpretat decât într-un singur fel: Vă ascultăm, vă suntem alături, facem ajustările necesare, dar fără a modifica radical tratatele, luaţi-vă gândul de la asta!”
Semnificaţiile simbolice ale vizitei cancelarului
Întreaga desfăşurare a vizitei cancelarului Germaniei la Londra arată faptul că relaţiile dintre cele două ţări sunt foarte bune şi că această alianţă se vrea cultivată şi în viitor. Angelei Merkel i s-a făcut o mare onoare să se adreseze camerelor reunite ale Parlamentului britanic. Iar faptul că mare parte a discursului a fost rostită în limba germană, cu excepţia începutul şi finalului, a fost interpretată de unii analişti că este o reflectare a supremaţiei germaniei în Uniunea Europeană.
Presa franceză face invariabil comparaţia cu vizita preşedintelui francez la Londra, din 31 ianuarie. Este o mare diferenţă între cele două evenimente: preşedintele francez a fost primit la o bază militară, după care cei doi lideri au mers la prânz într-un restaurant din regiunea Oxfordshire. Angela Merkel, în schimb, a luat prânzul la reşedinţa premierului britanic. Mai mult, David Cameron a postat pe contul său de Twitter o fotografie cu oaspetele său, făcută în partea privată a reşedinţei, pentru a arăta şi o excelentă relaţie personală.
Cum au perceput jurnaliştii britanici vizita cancelarului german
Titlurile presei britanice arată două moduri în care a fost perceput mesajul cancelarului si două mari tabere în societatea britanică: una care astepta ca Angela Merkel să vină cu un mesaj de sprijin pentru premier, care să răspundă facţiunii eurosceptice din cadrul conservatorilor, alta, dimpotrivă, care să arate în mod evident că Germania sprijină o mai mare integrare a UE.
The Guardian – Angela Merkel hints at EU treaty change but sends warning to Britain (Angela Merkel face aluzie la schimbarea tratatului UE, dar transmite un avertisment Marii Britanii)
BBC – Angela Merkel: EU reform not ‘piece of cake’ (Reforma UE nu este „floare la ureche”)
The Telegraph – Angela Merkel: I will disappoint Britain on EU reform (Voi dezamăgi Marea Britanie în privinţa reformei UE)
Reuters – Germany’s Merkel to Cameron: I can’t satisfy all Britain’s EU wishes (Merkel către Cameron: Nu pot să satisfac toate dorinţele britanicilor)
Financial Times – Angela Merkel appeals for ‘strong UK voice’ in EU (Angela Merkel cere o voce mai puternică a Regatului Unit în UE)
The Independent – ‘You are in for a disappointment,’ Angela Merkel tells Eurosceptic Tories hoping for fundamental EU reform in speech to Parliament („Veţi avea parte de o dezamăgire”, le-a spus Angela Merkel conservatorilor eurosceptici care speră într-o reformă fundamentală a UE în discursul din Parlament)
The Times – Merkel offers Cameron hope over EU reform (Merkel îi dă speranţe lui Cameron privind reforma UE)
Business Week – Merkel Meets Pledge to Disappoint All Sides of UK Parliament (Merkel îşi indeplineşte promisiunea de a dezamăgi ambele tabere din Parlamentul britanic)
Cum a văzut presa germană vizita cancelarului la Londra
Jurnaliştii germani au avut o interpretare diferită faţă de omologii lor britanici, care au interpretat mesajul cancelarului ca o dezamăgire a aşteptărilor britanice.
Handelsblatt arată că Germania şi Marea Britanie au multe puncte în comun şi aceeaşi viziune asupra multor subiecte. „Iar acum, această listă s-a mărit: atât Marea Britanie, cât şi germania vor o reajustare a structurii instituţionale a Uniunii Europene”. Chiar dacă Angela Merkel ar fi dorit să îl sprijine mai mult pe premierul Cameron, nu ar fi putut. „Merrkel a oferit o schimbare limitată a tratatului UE pentru zona euro şi promisiunea că Bruxelles-ul, Comisia Europeană, va sta deoparte în privinţa anumitor politici. Acum mingea este în terenul britanic”, conchid jurnaliştii.
Comentatorul de la Die Welt, Alan Posener scrie că premierul britanic „va obţine schimbările la tratat mai devreme sau mai târziu”. „În schimb, trebuie să înveţe să meargă pe calea europeană şi să vorbească limba europenilor, aşa cum face Merkel când obţine decizii în favoarea interesului Germaniei”, scrie editorialistul.
Süddeutsche Zeitung crede că Angela Merkel n-a răspuns, în discursul ei, mai multor întrebări esenţiale care se pun: care sunt planurile concrete pentru consolidarea uniunii economice şi monetare? Când se pune problema competenţelor Comisiei Europene, care dintre nemulţumirile lui David Cameron sunt justificate?
Concluzia jurnaliştilor germani este că ambii premieri trebuie să fie mai precişi în exprimarea intenţiilor lor.
Ce vrea David Cameron din relaţia UE-Regatul Unit
David Cameron nu vrea ca ţara pe care o conduce să părăsească Uniunea Europeană, însă a promis că va consulta şi populaţia în acest sens, printr-un referendum organizat în 2017, dacă va câştiga alegerile din 2015.
Premierul britanic vrea însă o altă relaţie cu UE, vrea să negocieze „repatrierea” unor puteri înainte ca referendumul să aibă loc. Care ar fi acestea urmează să fie stabilite de o comisie guvernamentală care analizează impactul politicilor UE asupra vieţii britanicilor. Una dintre ele se referă la domeniul muncii, directiva privind timpul de lucru, care impune reguli de angajare li limitează numrul săptămânal de ore lucrate şi acordă angajaţilor din UE un număr minim de zile de concediu anual. În plus, marea Britanie vrea să fie exceptată de la anumite măsuri care vizează justiţia.
