Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport de analiză.
”Această perspectivă a unui şoc inflaţionist tranzitoriu a determinat băncile centrale să semnaleze că nu se grăbesc cu procesul de normalizare a politicii monetare – după implementarea unui grad record de relaxare în perioada recentă. Nu în ultimul rând, tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, la minime istorice în SUA, susţine această ipoteză a şocului inflaţionist tranzitoriu”, scrie Andrei Rădulescu.
Pe parcursul ultimelor luni, la nivel mondial, pe plan european, dar și în sfera internă s-a constatat o accelerare a presiunilor inflaționiste. Andrei Rădulescu este de părere că această evoluție a fost influențată de factori precum:
- redinamizarea cererii interne pe măsura redeschiderii economiilor în contextul procesului de vaccinare;
- efectul bază, date fiind restricţiile introduse la momentul incidenţei pandemiei coronavirus în martie 2020;
- creşterea semnificativă a cotaţiilor internaţionale la ţiţei (în medie cu aproximativ 60% an/an în perioada ianuarie-mai) şi alte materii prime;
- amplele programe monetare neconvenţionale implementate de băncile centrale (activele FED au urcat cu peste 3,5 trilioane de dolari, iar cele ale BCE cu circa 3 trilioane de euro de la debutul pandemiei) cu impact la nivelul preţurilor activelor imobiliare şi activelor financiare.
În SUA, prima economie a lumii cu un PIB nominal de 20,9 trilioane de dolari în 2020, dinamica anuală a preţurilor de consum – pe indicatorul PCE agreat de Rezerva Federală – a accelerat spre maximul din septembrie 2008, la 3,58%. Componenta core a accelerat de asemenea la 3,06%, cel mai ridicat nivel din iulie 1992, notează economistul.
De asemenea, în zona euro, principalul partener economic al României, dinamica anuală a preţurilor de consum a accelerat de la 1,6% în aprilie la 2% în mai – maximul din octombrie 2018 -, dar componenta core se menţine la un nivel redus 0,9%.
Subliniem faptul că procesul de relansare economică post-pandemie din zona Euro se desfăşoară cu întârziere comparativ cu cel din economia americană, aspect care are impact inclusiv la nivelul evoluţiei preţurilor de consum. Totodată, se evidenţiază accelerarea semnificativă a aşteptărilor cu privire la evoluţia inflaţiei pe termen mediu-lung: pe scadenţa 10 ani la 2,47% în SUA (cel mai ridicat nivel din martie 2013), respectiv 1,48% în Germania (maximul din decembrie 2013)”, arată Rădulescu.
În România ritmul anual al preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) a accelerat de la 2,5% în martie la 2,7% în aprilie, cel mai ridicat nivel din februarie 2020 (componenta core la 2,5%, maximul din august 2020).
Deşi marile bănci centrale din lume au majorat prognozele pentru evoluţia preţurilor de consum din trimestrele următoare, acestea se aşteaptă ca accelerarea recentă a presiunilor inflaţioniste să fie cu caracter tranzitoriu.
„Altfel spus, ritmul anual al preţurilor de consum se va normaliza cel mai târziu în 2023, după consumarea efectelor determinate de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui soc sanitar exogen fără precedent la nivel mondial în ultimul deceniu”, notează economistul.
Spre exemplu, prognozele publicate de Banca Centrală Europeană indică perspectiva decelerării dinamicii anuale a preţurilor de consum din zona euro de la 1,9% în 2021 la 1,5% în 2022, respectiv 1,4% în 2023.
