vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 decembrie, 2015

palatul stirbeiAndrei Chiliman, primarul suspendat al Sectorului 1 București, este urmărit penal într-un al treilea dosar, el fiind acuzat de abuz în serviciu și complicitate la distrugere pentru că a semnat ilegal certificatul de urbanism pentru desființarea construcțiilor, monumente istorice, anexe ale Palatului Știrbei (aflate în curtea din spate).

Acuzațiile aduse de DNA

Cu încălcarea atribuțiilor legale (dispoziții ale Legii administrației publice locale și Regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei Sectorului 1), a dat ajutor unei persoane interesate să distrugă, în perioada 3 aprilie -19 decembrie 2008, prin folosirea de utilaje grele, construcțiile monument istoric, anexe ale Palatului Știrbei, situat în centrul municipiului București (Calea Victoriei).

Concret, între construcțiile distruse se află pivnița Palatului Știrbei, împrejmuirile și remiza (aripa de nord), repertoriate ca monumente istorice, precum și toate vestigiile care se regăseau în subteran, pentru care nu s-a obținut niciun aviz sau autorizație de descărcare de sarcină arheologică.


Acțiunea de demolare a pus in pericol bunul imobil Palat Știrbei (monument istoric) și vestigiile subterane care, astfel, au fost și ele distruse.

Ajutorul a constat în aceea că suspectul Chiliman Andrei Ioan a semnat, cunoscând că Primăria Sectorului 1 nu era autoritatea competenta și că actul încalcă dispozițiile legale, certificatul de urbanism pentru desființarea construcțiilor nr. 4901/142/V/42155.

De asemenea, ajutorul dat pentru distrugere a constat și în aceea că a semnat, cunoscând ca Primăria Sectorului 1 nu era autoritatea competenta și că actul încalcă dispozițiile legale, autorizația de desființarea construcțiilor nr. 90/04V/2891/08.

Documentele au fost emise în condițiile în care, din Ordinul nr. 2534/17.09.2007 al Ministrului Culturii și Cultelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 671/01.10.2007, reiese faptul că s-a declasat din categoria imobilelor istorice de clasa A un singur imobil – clădire (la singular) nu și anexele de pe Calea Victoriei.

Proiectul imobiliar din spatele palatului Știrbey


Proprietatea a fost cumpărată de la moștenitori de omul de afaceri Ovidiu Popescu, unul dintre jucătorii de pe piața petrolului, decedat în 2011. Proiectul de construire a unui imobil (de aproximativ 40 de metri), cu locuințe și spații comerciale, situat în spatele palatului, a fost continuat de fiul acestuia, Alexandru Popescu.

Anexele de care vorbește DNA au fost eliminate pentru construirea proiectului de 40 de metri înălțime.

Directorul Direcției pentru Protecția Monumentelor Istorice din cadrul Municipiului București, Ştefan Damian, declara în 2008 că “beneficiarul a venit cu studii istorice, prin care a demonstrat că imobilele nu sunt valoroase” şi construcţiile demolate erau „erau nişte betoane turnate otova”.

Proiectul a obținut aviz de urbanism din partea primăriei Capitalei, în 2009.

Istoricul palatului

bal la palatul stirbey

A fost proiectat de arhitectul Michel Sanjouand, la cererea lui  Barbu Dimitrie Ştirbey (1799-1869), mare logofăt al dreptăţii.

A fost folosit ca reşedinţă domnească în timpul lui Barbu Știrbey (1849-1853 şi 1854-1856).

În 1852, au avut loc modificări făcute de Xavier Villacrosse şi Moritz von Ott.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În 1882, Alexandru Ştirbei, fiul domnitorului, schimbă după proiectul arhitectului Friederic Hartmann faţada spre Calea Victoriei, apar turnul din colţul de NE şi etajul cu cariatidele de deasupra intrării.

Palatul era celebru pentru balurile organizate acolo. Constantin Argetoianu nota: „Balul Ştirbey era cel mai select al sezonului.”

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: