Andreea Paul / Hoții de viitor - CursDeGuvernare.ro
joi

2 decembrie, 2021

Andreea Paul / Hoții de viitor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 noiembrie, 2021

Generațiile cu covrigul în stomac care au luat drumul străinătății pentru câștiguri decente, care să le permită traiul de zi cu zi, le-am văzut și ne-au lăsat mai degrabă insensibili. Căpșunarii, șoferii, badantele … au plecat. Adevărate tragedii umane și familiale, cu efecte deja vizibile psiho-sociale și emoționale asupra tinerelor generații.

Acum, văd din ce în ce mai mulți părinți cu vârste între 30-40 de ani care pleacă pentru a găsi în alte țări servicii de educație și de sănătate decente pentru copiii lor. Nu pentru că nu câștigă suficiente venituri acasă, ci pentru că și-au pierdut speranțele! Rămânem la fel de insensibili?

Realitatea de la care plecăm: potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, un copil născut în România își atinge numai 60% din potențial.


Învățăm și noi odată să zburăm înalt?! În educație și sănătate?! Dacă tot am intrat în categoria țărilor lumii cu cel mai ridicat venit mediu pe cap de locuitor din lume, așa cum ne spune Banca Mondială încă de acum un an.

Fabrica viitorului este școala însăși (cu condiția să reușești să ieși teafăr din spital dacă ai avut vreodată nevoie de el). Acolo ne ducem bijuteriile națiunii, copiii noștri, pentru a învăța, socializa și pentru a se dezvolta armonios, în acord cu pasiunile, abilitățile și potențialul lor.

5 teme fierbinți ale educației de azi

Pierderile educaționale. Și-a atins fiecare tânăr potențialul educațional? Când vezi că ai aproape jumătate din populația școlară analfabetă funcțional și 1 milion de tineri fără Bacalaureat – rezultatul direct al performanței școlii cu prezență fizică, atenție, înțelegi că viitorul lor a fost furat cu bună știință, căci de ani de zile aceste tendințe se accentuează, nu reversează deloc. Dar știm bine că ceea ce nu educăm azi, asistăm social mâine! Dublu furt calificat, în cascadă.

Decalajele funcționale. Formele de manifestare sunt multiple:urban-rural, oportunitățile economice ale familiilor, școli publice-private, accesul la wi-fi, la dispozitive educaționale, la profesori bine pregătiți, condițiile pandemice care ne-au arătat cât de nepregătiți suntem pentru educația la distanță, lipsa instruirilor obligatorii semestriale pentru toate cadrele didactice pentru îmbunătățirea permanentă a actului educațional într-o lume cu schimbări exponențiale etc. Toate parcă mai vizibile sub domnia Covid ca oricând. Covid ne-a arătat atât de limpede cauzele Eduvid, cum îi spun mai nou vidului educațional în expansiune mai rapidă parcă decât pandemia însăși.


Decalajele digitale. Analfabetismul digital este și mai necruțător. 90% din populația României nu deține competențe digitale avansate, iar 65% nici măcar competențe de bază. Ori facturile viitoare ne vor fi plătite inclusiv de competențele digitale dobândite, de la femeia de serviciu care va trebui să știe că colaboreze cu un robot de șters podeaua sau de tuns iarba în curte, până la Președintele națiunii. Știm deja că cei bogați, cu acces la noile tehnologii educaționale, devin și mai bogați, iar cei săraci, fără acces la aceste noi oportunități de învățare, și mai săraci.

Solidaritatea educațională. Inegalitatea accesului la educație de calitate, la oportunitățile fabuloase on-line aduse de resursele educaționale deschise, la SMART LAB – laboratoare educaționale digitale inteligente -, la consiliere școlară și vocațională, la învățarea personalizată … ar trebui să ne îndemne să venim mai repede cu soluții pragmatice. Acum, vorba celebră! Copiii nu ne așteaptă. Cresc. Nu au timp să ne aștepte trezirea din amorțire. Suntem pregătiți pentru o discuție serioasă legată de elevii care învață mai repede și mai eficient on-line? La fel de mult ca și despre cei care au randamentele educaționale superioare cu prezență fizică? Sau poate un mix de abordări pentru optimizări personalizate educaționale, în acord cu meseriile viitorului? Dar despre accesul on-line al elevilor la cei mai buni profesori din țară, de ce nu și din alte țări, pe platformele educaționale digitalizate, prin oficializarea claselor virtuale care să adune elevii cu pasiuni similare, în orice colț al României s-ar fi născut ei, ca să-și atingă cu adevărat potențialul educațional, creativ sau inovator? Sunt pregătite cadrele didactice pentru această abordare concurențială?

Susținerea cadrelor didactice. Provocările lor au fost multiple și adeseori lăsați să se descurce singuri. Nefericiți, frustrați, speriați. Conținutul educațional necorelat cu viitorul acestor elevi și cu noile condiții de învățare. Cum i-am apreciat și recompensat pe cei buni? Pe cei implicați? Dar pe inovatorii educaționali? Dar pe cei care au reușit să impună repere morale și etice în școală, nu doar educaționale? 

Pentru că nu-mi plac miorlăiții, ci soluțiile și faptele, am creat primele 7 Smart Lab-uri, am pilotat în bună măsură ceea ce vă propun mai sus cu propriii noștri copii si rezultatele sunt extraordinare. Provocările pe măsură. Ce urmează?

Drumul de la hoții de viitor la educația personalizată

PISA, DESI, Ghidul Meseriilor Viitorului … ne arată ce trebuie făcut dacă ne uităm mai atenți la copiii noștri, la oportunitățile furate, la punctele noastre slabe dovedite în testele internaționale comparativ cu elevii din alte sisteme educaționale, la competențele digitale dovedite, la provocările viitorului: sociabilitate, gândire analitică, critică, creativă, adaptabilitate, flexibilitate, gândire computațională, transdisciplinaritate, abilități antreprenoriale … atât de necesare în viața de zi cu zi, în economia reală actuală și pe piața muncii în viitor.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Și încă ceva: NICIUN COPIL LĂSAT ÎN URMĂ. Adică învățare personalizată, iar noile tehnologii deschid acest drum uluitor în care recuperăm viitorul acestor copii.
Un fel de DNA al viitorului, dar de data aceasta folosind OAMENII BINE PREGĂTIȚI, capabili de adaptare, ca să le poată recupera VIITORUL, în clase virtuale sau tradiționale și, da, infrastructură educațională modernă:  creioane 3D, imprimante 3D, terminale digitale inteligente, ochelari de realitate virtuală, inteligență artificială, blockchain, roboți educaționali multifuncționali, indispensabilul colț de arte sau de perete verde cu agricultură hidroponică pe verticală în clasă, consumabile, conținut educațional modern și instruire, multă instruire.
Vă propun de cel puțin două ori pe an instruirea tuturor cadrelor didactice, câte 3 zile, prin lege, pe baza celor mai bune practici naționale și internaționale.

Apoi înlocuiți cuvântul educație cu sănătate și veți vedea că afirmațiile rămân în cea mai mare parte valabile, doar că, în multe cazuri, aici am putea recupera viața însăși.

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr