Guvernul trebuie să dubleze costul standard per elev în următorii trei ani, astfel încât cuantumul acestui cost să ajungă la 740 lei în anul 2022, pentru a asigura o mai bună echitate în ceea ce priveşte finanţarea elevilor.

Alculele se regăsesc în Raportul Alternativ privind Starea Învăţământului Preuniversitar 2019, prezentat vineri de Societatea Academică din România.

Analizând felul în care finanţarea per elev influenţează echitatea sistemului educaţional preuniversitar, autorii raportului, Cristian Ghingheş şi Constantin Alexandru Manda, consideră că “nu putem pretinde şanse egale la o educaţie de calitate pentru toţi copiii dacă modul de alocare a resurselor nu ţine cont de nevoile specifice ale fiecăruia”.

Prin urmare, reprezentanţii SAR propun “asumarea publică de către Ministerul Educaţiei şi guvern a unui plan gradual de creştere a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică şi cheltuieli din categoria bunurilor şi serviciilor, aferent ‘coeficientului 1’, începând cu bugetul de stat pe anul 2020, în aşa fel încât la orizontul anului 2022 cuantumul acestuia să fie de 740 lei, o creştere cu 100% faţă de valoarea din prezent“.

Autorii documentului mai cer “modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Finanţare a Învăţământului Preuniversitar în sensul creşterii numărului de membri şi introducerea a două categorii:

reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor, precum şi ai organizaţiilor cu activitate relevantă din societatea civilă pe zona de educaţie, formularea ‘parteneri sociali’, categorie căreia îi sunt rezervate cinci locuri, referindu-se conform definiţiei de la art. 1, lit a) din Legea nr. 62/2011 la organizaţii sindicale şi patronale”.

O a treia propunere a SAR este “realizarea începând cu anul 2020 a unei alocări diferenţiate a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică şi cheltuieli din categoria bunurilor şi serviciilor în funcţie de mediul în care elevii studiază (rural-urban), filieră (teoretic-vocaţional-tehnologic), profil şi specializare, ţinând cont în stabilirea coeficientului de costul real pe care unitatea de învăţământ trebuie să îl suporte pentru a furniza actul de educaţie la un standard ridicat de calitate”.

A patra propunere solicitare este ca “fundamentarea şi alocarea resurselor financiare, începând cu anul 2020, (să se facă – n.r) în baza unor coeficienţi care să ţină cont şi de riscul de abandon şcolar, gradul de deprivare materială, dezavantajele socio-economice ale zonei, precum şi riscul de segregare, în aşa fel încât acolo unde nevoile sunt mai mari şi alocările financiare să fie pe măsură, contribuind la reducerea inechităţilor”.