fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Analiză Reuters: Zona euro se dezintegrează mai repede decât s-ar putea repara

de Elena Poenaru 9.7.2012

Există tot mai multe semne că uniunea economică şi monetară europeană s-ar putea fragmenta mai repede decât ar putea fi reparată. Liderii din zona euro au căzut de acord, în principiu, în 29 iunie, să creeze un mecanism, o instituţie de supraveghere bancară pentru cele 17 naţiuni din zona monedei unice, având n centrul său Banca Centrală Europeană, arată o analiză a agenţiei Reuters.

Această propunere este primul pas făcut către o uniune bancară, care ar putea, până la urmă, să garateze în comun depozitele bancare şi un fond care să prevină falimentul băncilor sau ca acesta să transmită unde de şoc pe întregul continent.

Liderii europeni au căzut de acord asupra unui fond permanent de împrumut, Mecanisul European de Stabilitate (ESM), în valoare de 500 de miliarde de euro, care să fie capabil să injecteze capital direct în bănci, cu anumite condiţii stricte, după înfiinţarea supervizorului. Dar rapiditatea cu care oficialii doresc crearea acestui mecanism, până anul viitor, ar putea apărea mult prea târziu, precizează sursa citată.

Ajutoare pentru Spania, Grecia şi Italia

Depozitele din băncile spaniole sunt retrase din ce în ce mai des şi nu este clar, deocamdată, dacă acordul din zona euro oferit Madridului, în valoare de 100 de miliarde de euro, va putea întoarce din drum investitorii, care se tem că Spania ar putea avea nevoie de un împrumut naţional, mai mare.

Multe bănci se reorganizează sau sunt forţate să se reorganizeze, în plan local, accentuând diferenţierea între nordul şi sudul continentului, în interiorul UE. Un zid financiar invizibil, potenţial la fel de periculos cum a fost Cortina de Fier, care a împărţit, cândva, estul de vestul Europei, este încet-încet ridicat în interiorul zonei euro. Diferenţa dintre rata dobânzilor între creditorii din ţările nord-europene, cum sunt Germania şi Olanda, care au costuri de împrumut scăzute tot timpul, şi ţările debitoare, precum Spania şi Italia, unde dobânda bondurilor a crescut aproape de nivelul de dinaintea existenţei monedei unice, ameninţă să introducă o diferenţă mare, pe termen lung.

 Presiunile politice

Cu cât situaţia va continua mai mult, cu atât mai puţin şanse există de recuperare economică în sudul Europei şi cu atât mai mult va creşte decalajul între nord şi sud. Nivelul şomajului şi al sărăciei este din ce în ce mai mare în statele sudice, iar presiunile politice deja dure în Grecia, se extind la Spania şi Italia. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a recunoscut, în timp ce reducea rata dobânzii, săptămâna trecută, că discrepanţa între nord şi sud face şi mai dificil procesul de management al unei politici monetare unice.

Două injecţii uriaşe de capital, de împrumuturi ieftine pe trei ani, în sistemul bancar din zona euro, în acest an, în valoare de 1 trilion de euro, a reuşit doar să amâne cu câteva luni problema. “Nu este clar că există măsuri care ar putea fi eficiente într-o zonă care este atât de divizată”, a spus Draghi. Economiştii conservatori germani conduşi de Hans-Werner Sinn, preşedintele Institutului Ifo, avertizează asupra consecinţelor dezastruoase pentru Germania, prin umflarea solicitărilor de decontare interbancară către BCE, în sistemul de plăţi al băncilor centrale naţionale, cunoscut ca TARGET2.

Retragerea din zona euro

Dacă o ţară din sud ar urma să dea faliment sau să părăsească zona euro, aşa cum s-a discutat, la un moment dat, Germania ar rămâne cu o notă de plată astronomică, cu mult peste limita pe care teoretic o poate acoperi, cu acţiuni de 211 miliarde de euro pentru împrumuturile din zona euro

Atâta timp cât uniunea monetară europeană este permanentă şi ireversibilă, astfel de solicitări transnaţionale şi fluxuri de capital în zona euro ar trebui să nu conteze mai mult decât o tranzacţie de fonduri între Texas şi California.

Dar şi cel mai puţin probabil scenariu, cel al Zilei Socotelilor, va schimba calculele în mod radical.

În acest caz, banii vor fi investiţi în active germane considerate sigure şi vor fi retraşi din depozite şi titluri de investiţii din ţările care sunt percepute ca prezentând un risc de a ieşi din zona euro. Unii analişti, mai pesimişti, spun chiar că suntem putem deja vedea semnele de început ale acestui proces, subliniază sursa citată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult