fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Analiză / Mircea Miclea: Când criza identității duce la criza rațiunii

de Mircea Miclea , 1.9.2020

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 93 tocmai a apărut – în secțiunea ”Războiul timpurilor”:
Ce spune un doctor în psihologie cognitivă despre radicalizarea din societatea occidentală, manifestările uneori de neînțeles despre care vedem si citim pretutindeni. 

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
Redacția)

***

Marile încleștări și revolte sociale pe care criza COVID-19 le-a readus la suprafață și la care asistăm, uneori cu uimire,  sunt, de fapt, manifestarea unor crize latente care s-au copt în ultimele decenii îndeosebi în societatea occidentală.

Dincolo de argumentele și explicațiile pe care cei revoltați le aduc în sprijinul acțiunilor lor, problema are o bază preponderent psihologică: recrearea unei identități personale destrămate de anii agitați pe care-i trăim, chiar cu riscul abordării iraționale a vieții sociale și personale.

(………………………………………………….)

Dacă citim în cheie psihologică faptele greu de înțeles uneori pe care le vedem petrecându-se în jurul nostru, constatăm că la bază se află probleme de identitate devenite tot mai greu de tranșat.

Vom aborda, astfel, lucrurile din această direcție, începând cu câteva explicații simple, care să ne ducă spre concluzia la care suntem chemați să medităm.

Identitatea în criză: puțină teorie și niște explicații

Identitatea este definiția pe care un individ sau un grup o elaborează despre sine. E răspunsul, mai mult sau mai puțin elaborat, la întrebarea: Cine sunt eu?

Ca orice definiție, de la Aristotel citire, are un gen proxim și o diferență specifică. Eu sunt profesor (= genul proxim), dar mă deosebesc de ceilalți prin biografia mea, prin abilitățile, valorile și interesele mele specifice. Oricare dintre noi este o combinație de roluri sau de categorii generale și de diferențe specifice, cu care se identifică.

De-a lungul vieții, avem identități multiple, care se construiesc și se reconstruiesc, în funcție de variate contexte.

Timp de multe secole, identitățile au fost fixe: dacă te nășteai țăran, rămâneai țăran, indiferent de câte calități aveai; dacă te nășteai nobil, rămâneai nobil, indiferent de defectele tale. Abia epoca modernă, odată cu revoluția industrială, a adus cu sine explozia de roluri (identități) și flexibilitatea acestora.

Identitatea are un rol esențial în dezvoltarea noastră. Când știi cine ești, știi ce să faci cu viața ta și ai energie pentru asta; știi cum să alegi, știi ce relații trebuie să ai și cu cine. Identitatea dă forță și stabilitate, cu condiția ca ea însăși să fie relativ stabilă.

În definirea identității, secolul XX, îndeosebi din a doua parte, a cultivat până la obstinație diferența specifică, nu genul proxim. A accentuat mereu importanța individualității noastre, cât de unici și irepetabili suntem, cât de importante sunt dorințele, nevoile, interesele noastre strict individuale. Ce ne diferențiază de ceilalți a devenit mult mai important decât ce ne apropie. Individualismul a ocupat scena, selfie-urile au luat locul pozei de grup. Iar dacă aceste nevoi și dorințe individuale sunt atât de importante, ele trebuie neapărat satisfăcute prin consum. Dacă suntem atât de importanți, merităm să consumăm orice ne masează egoul sau ne sporește confortul: obiecte, proprietăți, experiențe exotice, gadgeturi, orice. Suntem în plin individualism consumerist.

Costurile personale ale acestui individualism consumerist sunt, însă, tot mai mari. Suntem tot mai singuri, tot mai confuzi, tot mai anxioși. Avem depresii și crize de sens.

(………………………………………………..)

Pe parcursul vieții, 1 din 3 oameni are o tulburare anxioasă, 1 din 5 are depresie. Pe scurt, cultivarea individualismului consumerist a dus la o criză identitară, trăită ca angoasă, singurătate, lipsa bucuriei de a trăi sau criză de sens.

Încercări de ieșire din criza de identitate: angajarea în slujba unor cauze diferențiatoare

Întrucât criza de identitate s-a asociat cu supralicitarea obsesivă a diferențelor specifice până la individualismul consumerist, una dintre modalitățile de depășire a ei este reconsiderarea genului proxim în definirea identității: (re)valorizarea categoriilor transindividuale prin care ne-am putea defini.

Pentru unii, aceasta înseamnă revenirea la fundamentalismul religios (vezi definirea prin religiozitate până la fanatism religios în lumea islamică), pentru alții, identificarea cu diverse mișcări populare (vezi mișcarea ecologistă, mișcarea LGBT, Black Lives Matter etc).

Identificarea nu este un joc cu mărgele de sticlă, cum ar spune Hermann Hesse. Ea înseamnă angajarea ta ca individ, cu resursele tale, pentru cauza cu care te identifici. În urma asumării unei identități ești altfel, trăiești altfel, gândești altfel.

Identificarea cu ceva valorizat cultural (de exemplu, religia musulmană în Orient, mișcările sus-amintite în Occident) îți conferă și ție, ca individ, valoare, simți că ai mai mult sens, că ești mai puțin anxios și mai integrat într-o comunitate. Lupta pentru o cauză transindividuală te ridică deasupra vieții tale mărunte.

(……………………………………………………..)

Și puțină cazuistică: niște întrebări și răspunsuri „la zi”

Gândiți-vă la un om rațional. Cum credeți că ar răspunde el la următoarele întrebări?

1-, Sunteți de acord să se reinterpreteze faptele istorice din trecut din perspectiva ideologiei actuale?

2-, Considerați că cineva poate fi învinovățit pentru faptele predecesorilor săi?

3-, Considerați că trebuie urmată ca model social o adolescentă care nu a terminat liceul și care „a fost diagnosticată cu sindromul Asperger, tulburare obsesiv-compulsivă și mutism selectiv”?

Dacă avem aceeași concepție despre omul rațional, atunci, ca și mine, ați răspunde cu „Nu” sau măcar „Probabil nu” la toate cele trei întrebări.

Ni se pare rațional ca semnificația faptelor istorice să fie dată de contextul în care ele s-au petrecut și de impactul avut în epocă. Doar regimurile autoritariste (ex. comuniste) au reinterpretat istoria, după cum le-a căzut bine, ca să-și legitimeze faptele abominabile.

După cum e ilogic și imoral să învinovățești pe cineva pentru ceea ce el n-a făcut și nici nu ar fi putut împiedica să se facă, pentru că cine trăiește în prezent nu poate influența faptele din trecut. Doar comuniștii ne judecau altfel. Dacă bunicul tău fusese chiabur, tu erai vinovat, aveai o „origine socială nesănătoasă” și cariera ta era terminată, indiferent de competențele tale.

În fine, am fi plini de respect și empatie pentru o persoană cu probleme de sănătate mintală, dar nu am merge până acolo încât să o facem idol social!

Identitate versus raționalitate – rezultatele confruntării

Și totuși, ceea ce vedem în ultima vreme la cei care se identifică cu mișcările menționate mai sus este exact invers. Trecutul e reinterpretat, statuile sunt dărâmate, filmele „incorecte” sunt puse la index sau ștantate cu disclaimer, anumite romane sunt scoase din curriculum, profesorii sau jurnaliștii „nealiniați” sunt concediați sau constrânși să demisioneze ori marginalizați.  Ba chiar unele cuvinte sunt interzise, pentru că sunt socotite ofensatoare. Și da, persoana descrisă la întrebarea 3) este Greta Thunberg, în propria caracterizare (vezi School strike for climate, 12 decembrie 2018), devenit idol social.

Așadar, constatăm că raționalitatea (inclusiv la oameni inteligenți, cultivați) pălește în fața nevoii de exprimare a identității. Cine sunt e mai important decât cum gândesc.

(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

Asumarea unei identități, mai ales atunci când ea îți conferă valoare, când te scoate din criza identitară, duce adesea la suspendarea sau marginalizarea judecății raționale.

Ba chiar mai mult decât atât: instrumentele raționale sunt puse să legitimeze noua identitate asumată. Cum spunea Benjamin Franklin: „Este convenabil să fii o ființă rațională, fiindcă aceasta ne permite să găsim sau să inventăm un motiv pentru orice ne punem în minte să facem” (citat în Steven Pinker, Iluminismul acum, Ed. ASCR, p. 385).

Se abandonează raționalitatea obiectivă, imparțială și intră în joc o raționalitate de tip avocațial, care „ține parte clientului” (= identitatea asumată) și caută să devalorizeze orice dovadă menită să-l incrimineze, oricât de evidentă ar fi acea dovadă. Logica imparțială e îngenuncheată de identitatea asumată.

(…………………………………………………)

Concluzii

Pentru a depăși criza de identitate provocată de individualismul consumerist, mari mulțimi de oameni își caută salvarea prin identificarea cu diverse mișcări sociale valorizate public.

Identificarea cu o mișcare socială valorizată îți conferă ție însuți valoare. Te ridică din individualismul care te însingurează și care te face insignifiant. Depășești, măcar temporar, criza identitară.

Pentru a-și legitima identificarea, oamenii sunt dispuși să obstrucționeze raționalitatea. Pentru ei, cine sunt e mai important decât cum gândesc. Din cauza crizei identitare pe care o traversăm suntem mult mai vulnerabili la iraționalism decât acum un secol.

(………………………………………………….)

***

Citiți analiza integrală în nr. 93 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI. 

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

*
Mircea Miclea este profesor universitar doctor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fondatorul școlii cognitive în psihologiea românească. A fost ministru al Educației

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.9.2020

4 comentarii

  1. Aura Stoica
    2.9.2020, 4:14 am

    O cam dati pe aratura, dle Miclea.
    In ultima vreme sunteti de nerecunoscut.
    Mai ales dupa limbajul de mahala folosit de dvs la adresa presedintelui tarii.
    Sa va fie rusine!
    Credeam ca sunteti altfel, dar m-am inselat.
    Tot un frustrat ahtiat dupa putere sunteti!

  2. Alex
    2.9.2020, 8:53 am

    > Cine sunt e mai important decât cum gândesc.

    as mai adauga si:

    > Sexul cu care te nasti ca atribut selectiv la obtinerea unui loc de munca sau ca motiv de discriminare voalata. Se da pas la competente. Comteaza ce ai intre picioare.

    Da, pe fond sunt de acord cu articolul. Opinii de genu asta sunt deseori catalogate ca “extremiste” in vest unde esti fie cu noi fie impotriva noastra si daca esti impotriva noastra atunci pazeste-te ca venim dupa tine.

    Din punctul meu de vedere, cand lasi minoritatile la putere, nu numai ca ai mai mult rasism si mai mult sexism (pentru ca vor cu orice pret sa rescrie trecutul sau sa curete lumea de rasa (sau sexul) care i-a “tinut” sub papuc) ci asa nasti forte de opozitie, reactionare. Daca nimeni nu e dispus la compromis si nu cauta raspunsul esecului(esecurilor) personale in ei insisi si arata cu degetul catre alta rasa/alt sex/alta orientare, substituind identitatea personala cu cea de grup, atunci ai sansa mare de conflict intern.

  3. Dragomir Sangeorzan
    2.9.2020, 11:09 am

    Este o critică a „politicii de identitate” sau Identity Politics care doar dovedește că autorul nu pricepe ce se întâmplă în lume. Aceste mișcări politici s-au născut ca reacție de solidaritate în fața abuzului constant de la status quo, nu sunt identități cultivate cum sunt cele de hobby sau fanboy care poartă doar Nike sau D&G sau care fanilor de anumite sporturi (da, acestea sunt produse de cei care lucrează în PR și servesc indivizii singuri și alienați de cultura capitalistă).

    Viziunea liberală este oarbă în mod intenționat în privința nuanțelor „minoritare” pentru că această atitudine ignorantă facilitează exploatarea grupurilor excluse din „societatea bună”, se minte pe sine, se minte și cu media, dar e mai greu să ascundă statsiticile bazate pe cercetări serioase.

    Istoria este scrisă de câștigători, acesta este un „bias” care trebuie corectat dacă îți pasă de adevăr și justiție.

  4. bogdan
    3.9.2020, 9:24 am

    Interesant. Pune in cuvinte clare niste chestii. Mi-as fi dorit la urma si o schitare a unei solutii – desi avand in vedere complexitatea si amploarea problemei poate ca e mai bine asa…ca tema de gandire.

Lăsați un comentariu


Europa

Davos – Liderii lumii dezbat online efectele economice și sociale ale pandemiei

Adrian N Ionescu

Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos începe luni, în format online, cu discursul preşedintelui chinez Xi Jinping, a cărui ţară pare să fi depăşit… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Se pregătește OUG privind recuperarea materiei pierdute prin prezența fizică în școli

Vladimir Ionescu

Ministerul Educației va propune o ordonanță de urgență pentru recuperarea materiei pierdute din cauza predării online, prin prezența fizică în școli timp de 5 ore… Mai mult

Stiri

Peste 840.000 de români – programați pentru vaccinarea anti COVID-19 în etapa a doua

Vladimir Ionescu

Peste 840.000 de români s-au programat până acum pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro, în cadrul etapei a doua de vacinare anti-COVID, a anunțat Comitetul Naţional de… Mai mult

Stiri

Se redeschid teatrele în București: Teatrul Național din 5 februarie. Teatrul Nottara repetă „în regim de spectacol”

Vladimir Ionescu

Teatrul Național I.L. Caragiale din București (TNB) va relua spectacole la sediu, în toate sălile, începînd din 5 februarie, cu respectarea tuturor normelor în vigoare,… Mai mult

Stiri

A șasea tranșă de vaccinuri Pfizer-BioNTech în România – cum vor fi distribuite

Vladimir Ionescu

A șasea tranșă de vaccin de la Pfizer-BioNTech, formată din 92.430 doze, va sosi luni în România, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara. Dozele… Mai mult

Europa

Charles Michel: UE va obliga companiile farmaceutice să respecte contractele de aprovizionare cu vaccinuri anti-COVID

Iulian Soare

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat pentru aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles… Mai mult

Europa

Papa Francisc îi îndeamnă pe ziariști să meargă pe teren pentru a nu fi manipulați de rețelele sociale și de agențiile de presă

Vladimir Ionescu

Papa Francisc i-a îndemnat pe jurnalişti să facă anchete pe teren şi să nu rămână doar în faţa calculatorului, avertizând asupra riscului informaţiilor neverificate difuzate… Mai mult