vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 martie, 2020

România este unul dintre micii poluatori ai Europei și una dintre campioanele reducerii de Emisii de Gaze de Seră (GES). Angajamentul Uniunii Europene pentru anul 2020 a fost de reducere a emisiilor GES cu 20% până în anul 2020 comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1990 și realizase deja, în 2017, o scădere cu 21,7%, față de 1990, totalizând 4.483 de megatone de dioxid de carbon echivalent (CO2e).

În 2017, țara noastră înregistra o reducere cu 45,86% a emisiilor GES, de la 248,07 milioane tone CO2 echivalent, în 1990, la 113,75 milioane tone, conform Inventarului Național al GES.

Acest Indice, de 45,86%, este valabil pentru datele ce nu includ “Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură” (LULUC).


România a fost ajutată în procesul de decarbonizare traversat în primele două decenii post-1989, de șocurile industriale provocate de restructurările ample ale industriei energofage comuniste, adică de dispariția majorității producătorilor siderurgici și petrochimici.

De acum încolo, ea va trebui să facă față unor surse noi de poluare, pe segmente aflate în plină dezvoltare simultană cu creșterea economică. Este vorba, în principal, de consumul în creștere al gospodăriilor și a economiei reale.

1- Contribuția României la emisiile UE este de 2,6%. Polonia polează de peste 3 ori mai mult

România a avut un volum GES de aproape 115 milioane de tone echivalent CO2, ceea ce reprezintă 2,6% din totalul emisiilor UE în 2017. De menționat că indicatorul include și aviația industrială, nu și emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

Volumul de emisii este de peste 8 ori mai mic decât cel al Germaniei și de 3,16 ori mai mic decât al Poloniei, conform datelor Agenției Europene de Mediu.


Jumătate din emisiile UE au fost generate de cele mai avansate economii ale Uniunii – Germania, Marea Britanie, Italia și Franța, care sunt și cele mai populate state membre.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Țările cu cele mai mari emisii:

  • Germania – 936 milioane tone, adică 20,9% din totalul UE
  • Marea Britanie – 505 milioane t CO2 echivalent (11,3%)
  • Franța – 482 (10,8%)
  • Italia – 439 milioane t (9,8%)
  • Polonia – 416 milioane t (9,3%)

2- Poluarea prin combustibilii fosili. Letonia și România, cele mai reduse emisii pe cap de locuitor

La indicatorul pe cap de locuitor, Lituania, Letonia și România au cele mai reduse astfel de emisii, în timp ce Luxemburg și Estonia conduc în clasament, cu cele mai mari cantități.

În medie, un locuitor din Luxemburg a fost responsabil în 2017 de emiterea unei cantități de emisii de 5 ori mai mare decât media națională aferentă pentru un rezident din România:

3- Angajamentele României – a fost ratată ținta pentru oxizii de azot

Conform datelor și proiecțiilor efectuate, România a îndeplinit reduceriile de emisii asumate inclusiv pentru primul semestru al anului 2020, cu excepția celei corespunzătoare oxizilor de de azot. Alte cinci state – Letonia, Lituania, Grecia, Polonia și Slovenia – au eșuat în atingerea acestui obiectiv, conform Agenției Europene de Mediu.

Oxizii de azot se formează în procesul de combustie și cel mai adesea sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

După cum se observa în fișa de țară, la oxizii de azot, cei mai mari contributori sunt transportul rutier și sectorul de producere și distribuție a energiei:

De asemenea, va fi îndeplinită și ținta națională fixată pentru 2020 la indicatorul ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie. În 2017, aceasta a fost de 24,47%, peste plafonul asumat pentru 2020 – 24%.

Tot în anul 2017, consumul final de energie a fost de 23,21 milioane tone echivalent petrol (Mtep). Și valorile prognozate asociate consumului final de energie se mențin la un nivel inferior limitei asumate pentru anul 2020 – 30,3 Mtep.

4- Vânzarea dreptuui de poluare: Certificatele pentru reducerea emisiilor GES – peste 500 de milioane de euro în 2019

În primele 11 luni ale anului trecut, Ministerul Finanțelor a vândut aproape 30 de milioane de certificate de emisie de gaze de seră, în valoare de 483 de milioane de euro.

Certificatele reprezintă drepturi de poluare acordate țărilor semnatare ale Tratatului de la Kyoto, în funcție de reducerea nivelului total de emisii poluante de gaze cu efect de seră (GES). Pentru perioada 2013 – 2019, României i-au fost alocate, prin mecanismul comun al UE (EU – ETS), 268 de milioane de astfel de certificate.

EU Emission Trading Scheme – EU ETS s-a aplicat începând cu 2005, pentru ca îndeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puțin costisitoare. Schema de comercializare limitează volumul de gaze cu efect de seră ce poate fi emis de industria energointensivă, de producătorii de energie și de companiile aeriene.

Criza economică a contribuit în toată Europa la o reducere a emisiilor și a scăzut cererea de certificate de emisii, ceea ce a dus, în combinație cu alți factori, la o scădere a tarifelor pentru emisiile de carbon și la acumularea unui surplus important de certificate în sistem.

Până în 2030, sectoarele care intră sub incidența EU ETS vor trebui să își reducă emisiile cu 43% față de 2005, ceea ce înseamnă că numărul total al certificatelor de emisii va scădea într-un ritm mai rapid, începând cu 2021: cu 2,2% pe an, în loc de 1,74%.

Înseamnă o reducere suplimentară a emisiilor de aproximativ 556 de milioane de tone, în perioada 2020-2030, echivalentul emisiilor anuale ale Marii Britanii, preciza Comisia Europeană la finalul lui 2019.

5- Poluarea pe cap de locuitor – nivel de țară săracă și subdezvoltată

Cele mai mari surse de CO2 pe cap de locuitor, la nivel global, sunt principalele țări producătoare de petrol, în special cele cu o populație relativ mică. Majoritatea sunt din Orientul Mijlociu, iar datele pentru 2017 arată în felul următor:

  • Qatarul a avut cele mai mari emisii (o medie de 49 tone pe persoană)
  • Trinidad și Tobago (30 t)
  • Kuweit (25 t)
  • Emiratele Arabe Unite (25 t)
  • Brunei (24 t)
  • Bahrain (23 t)
  • Arabia Saudită (19 t).

În rândul țărilor cu populație mai mare se detașează:

  • Australia – 17 t
  • SUA – 16,2 tone
  • Canada – 15,6 tone.

Media globală este 4,8 tone per persoană, iar România a înregistrat în 2019 o medie de 4,09 tone pe locuitor.

Principalii determinanți ai amprentei de carbon – prosperitatea și politicile naționale privind energia și mediul

Prosperitatea este principalul determinant al GES, astfel încât țările cu nivel de trai ridicat sunt cele ce generează cele mai ridicate amprente de carbon. Sintagma amprentă de carbon reprezintă contribuția activităților umane și a celor industriale în termeni de emisii de carbon.

Există însă diferențe mari și în interiorul acestei categorii – state puternic dezvoltate din Uniune au o amprentă mult inferioară celor din SUA, Canada și Australia, deși standardul de viață este cel puțin similar.

Diferențe semnificative se observă și în interiorul UE, funcție de politicile și inovarea tehnologică fac diferența și reprezintă următorii factori relevanți după valoarea PIB pe cap de locuitor.

În Franța, media a fost de 5,5 tone, în timp ce media Germaniei era aproape dublă – 9.73 t, în 2017.

Deosebirea constă în primul rând în mixul energetic – în Marea Britanie, Franța și Portugalia, ponderea energiei electrice produsă de centralele nucleare sau provenită din surse regenerabile este mai ridicată decât în Germania.

În Franța, 6% din energie este produsă din combustibili fosili, în timp ce în Germania procentul urcă la 55%.

Polonia, problema ambițiilor pe mediu ale Europei

Există și excepții, notabile fiind cele ale Estoniei (15,3 t, recordul UE), al Cehiei(10,16 t) și Poloniei (8,56 t), explicabile prin tipul industrie și mixul energetic.

80% din energia electrică a Poloniei este produsă în centrale de cărbune, iar cea mai mare termocentrală pe bază de cărbune se află în această țară și construiește încă astfel de unitătți.

Varșovia și-a propus ca în 2050, când UE țintește zero emisii de carbon, jumătate din energia electrică să fie generată de centrale pe cărbune.

Aceste date au făcut ca Polonia să fie considerată țara smogului, aici aflându-se peste 30 dintre cele mai poluate orașe europene.

Intensitatea emisiilor GES ale economiei UE – în 2018 era de 2 ori mai mică decât în 1990

În 2018, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE (inclusiv cele provenite din aviația internațională) erau cu 23% sub nivelul din 1990, atingând cel mai mic nivel din ultimele trei decenii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Între 1990 și 2018, PIB-ul total al UE a crescut cu 61 %, ceea ce înseamnă că Intensitatea Emisiilor de GES a Economiei, definită ca raport dintre emisii și PIB, a scăzut la 303 g echivalent CO2/euro. Este mai puțin de jumătate din nivelul corespunzător anului 1990.

Emisiile provenite din aviația internațională se află în creștere, iar datele oficiale ale UE arată că au urcat cu 19% în intervalul de cinci ani 2013 – 2018. Aceste emisii sunt acoperite de sistemul EU ETS, dar sunt limitate la zborurile din Spațiul Economic European (SEE).

Acțiuni deschise de UE împotriva României, din cauza poluării

  • 12 februarie 2020: Comisia a îndemnat România să-și adopte primele programele naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei
  • 25 iulie 2019: Comisia a solicitat României (și Croației) să abordeze eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului
  • 25 iulie 2019: Comisia a solicitat României să se asigure că instalațiile industriale funcționează în baza unor autorizații adecvate
  • 25 septembrie 2014: Comisia a solicitat României (București, Brașov și Iași) să ia măsuri pentru a diminua poluarea aerului și pentru a-și proteja cetățenii de poluarea cu particule fine (PM10).
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: