SUA şi UE pregătesc un nou set de sancţiuni, mai dure, împotriva Rusiei. Pe de altă parte, măsuri similare au fost aplicate deja şi, chiar dacă ele par lipsite de forţă şi fără un mare impact, sunt un semn al deteriorării încrederii în Rusia ca partener comercial – comentează analiştii prestigiosului think-tank Bruegel.
Aceştia prevăd o deteriorare a economiei ruse şi analizează în ce măsură acest lucru ar putea avea un efect de contagiune în economia mondială.
Chiar dacă Rusia este a opta economie mondială, între Brazilia şi Italia, nu există motive de îngrijorare privind un efect de răspândire a unei crize în condiţiile în care economia rusă s-ar prăbuşi, estimează Bruegel. Din cinci motive:
1. În ciuda poziţiei sale în economia mondială, economia rusă generează mai puţin din 3% din PIB-ul mondial, aproximativ 2000 de miliarde de dolari. Rusia nu poate fi o ameninţare pentru economia globală, chiar dacă situaţia sa economică s-ar deteriora puternic, susţine Bruegel.
2. Rusia este relativ bine integrată în fluxurile comerciale internaţionale. Importurile şi exporturile de bunuri şi servicii reprezintă mai mult de 40% din PIB. Totuşi, Rusia are un rol minor, cel mai mic, de altfel, dintre toate ţările OMC/OECD, în comerţul mondial.
În timp ce Germania importă 30% din componentele produselor pe care ulterior le exportă, în Rusia această proporţie este sub 10%. Doar în industria auto este mai mare, de până la 20%. Prin urmare, o criză economică în Rusia ar avea un impact minor asupra furnizorilor străini.
3. O eventuală criză economică nu va avea impact nici asupra exporturilor. Acestea constau în mare parte în produse energetice, materii prime şi produse agricole. Există alternative, alte ţări care ar putea suplini produsele ruseşti. Însă, în funcţie de declinul economiei, ar pputea exista influenţe asupra preţurilor mondiale ale anumitor bunuri. Iar în ceea ce priveşte energia, nu se aşteaptă un declin în exporturile de energie pentru că – în ciuda unor condiţii economice foarte proaste – companiile energeticear putea funcţiona ca şi până acum, pentru că sunt foarte profitabile în acest moment, argumentează Bruegel. Singurul impact ar putea fi asupra clienţilor Rusiei de pe piaţa de armament – Venezuela, Siria, Algeria – cărora le va fi greu să găsească alţi furnizori în locul celui rus.
4. Imensele veniturile ale Rusiei din exporturile de energie îi permit să fie un client important pe piaţa globală. În 2012, Rusia a importat bunuri în valoare de 300 de miliarde de dolari, sumă echivalentă cu bugetul Danemarcei. Însă sunt puţine ţările care vând mai mult de 5% din exporturile lor Rusiei. Cele care o fac însă – nouă foste republici sovietice, plus Polonia, Serbia, Finlanda, Uruguay şi Paraguay – ar putea fi afectate.
Un efect secundar ar putea fi asupra ţărlor care vând produse ţărilor care exportă mai mult de 5% din bunuri Rusiei, pentru că accestea şi-ar putea reduce, la rândul lor, importurile.
5. Companiile străine care activează în Rusia şi-ar putea pierde o parte din afacere, susţine Bruegel. Rusia a atras mult mai puţine investiţii străine decât ţări cu o economie de aceleaşi dimensiuni. În 2012, OECD evalua la 137 de miliarde valoarea investiţiilor străine făcute în Rusia. Iar situaţia economiei ruse de după anexarea Crimeei, instabilitatea şi pmredictibilitatea vor atrage mai puţin capital străin.
